Capitolul 49~Inceputul dezastrului

10.9K 471 67
                                    

M-am trantit pe pat si am tipat cat am putut de tare in perna, descarcandu-mi corpul de toata furia si supararea pe care o simteam. Nu ma asteptam de la el sa creada asta, insa ma doare asa de tare gandindu-ma la faptul ca el chiar crede ca l-as fi putut insela. E un idiot si jumatate daca chiar crede asta.

O zguduitura puternica m-a facut sa-mi ridic capul din perna si sa dau de un Harry speriat si nervos in acelasi timp.

-Evelyn, a spus accentuand fiecare litera si s-a apropiat de pat, avand grija sa inchida usa inainte.

-Nu, Harry. Stai acolo! Spun si ii fac semn cu mana sa ramana pe loc. Pentru cateva secunde nu indrasneste sa plece, dar in cele din urma se misca din nou si se aseaza pe pat langa mine. Mi-am dat ochii peste cap, pornita sa plec din camera asta, insa si de data asta m-a oprit.

-Uite, chiar nu am vrut sa sune asa, bine? Am spus gresit totul si s-a interpretat gresit, spune el aparandu-se. Am pufnit si am ras fals.

-Da? Si ce ma rog trebuia sa zici? Adica, daca stau bine sa ma gandesc trebuia sa-mi spui direct ca sunt o tarfa si ca ma puteam culca oricand cu el. Nu e ca si cand ti-am spus ca nu avea de gand sa iubesc sau chiar sa ma daruiesc altcuiva in afara de tine. Nu, nu ti-am spus asta de atatea ori, poate ca nu mai crezut, dar asta e doar vina ta, am spus si m-am dat jos din pat mergand spre dulap.

-Stai, ce vrei sa faci? Nu pleci nicaieri, spune rastit si aud un mic suspin venit din gura lui si imediat i-am auzit pasii venind spre mine. Bratele lui m-au intors cu fata la el si l-am privit incruntata.

-Priveste doar, spun. Sau poate vrei sa faci ce ai facut data trrcuta cu Matt? Intreb, iar ochii lui se maresc excesiv. Vrei asta? Haide, ia-ma, oricum sunt a ta, nu-i asa? Spun si zambesc fals dandu-mi tricoul jos, ramanand doar intr-o pereche de boxeri.

El ma priveste terifiat si cu o urma de tristete pe fata.

-Haide, Harry, dezbraca-te, iubitule. Sa ma ai din nou asa cum vrei tu, spun si ii apuc cu mainile tivul tricoului. Vreau sa i-l trag pe cap, dar imediat isi pune mainile peste ale mele, privindu-ma in ochi.

-Asa ziceam si eu, spun si imi retrag mainile luand primele haine care mi-au picat la mana, fugind in baie.

Am lasat un suspin sa-mi scape printre buze si am luat rapid perechea de pantaloni scurti si un maieu. Mi-am prins parul intr-un coc dezordonat, dupa care m-am spalat pe fata si pe dinti si am iesit fara macar sa ma uit daca Harry mai era in camera. Sincer nu am vazut corpul lui si sper atat de mult sa nu faca ceva si sa nu ma lase sa plec. Erau toti la parter si discutau aprins despre habar n-am ce, dar am ramas masca cand am vazut ca Harry nu ii facuse rau lui Zac, ba chiar stateau unul langa altul fara sa-si trimita priviri ucigatoare.

-Evelyn, scumpo, spune mama si merg spre ea luand-o in brate. Pleci undeva? Intreaba si ma analizeaza din cap pana in picioare.

-Da, merg sa ma plimb cu masina, zic si o sarut pe frunte. As vrea cheile de la Range Rover-ul tatei, te rog, spun si zambesc spre ea. Aproba si merge in biroul tatei.

-Merg cu tine, Evelyn, spune Harry cand mama vine inapoi cu cheile.

-Cred ca ma descurc si fara tine, ii spun si trec pe langa el, mana lui tragandu-mi corpul langa al sau.

-Eu cred ca nu. Stii ca ca acei oameni pot fi oriunde, spune serios si foarte aproape de buzele mele. Doamne ce le-as saruta in momentul asta, dar nu. Sunt suparata pe el si asa voi ramane ceva timp.

-Ma descur, Harry, zic si-mi trag mana din a lui mergand horatata spre usa.

-Ai grija de tine, Evelyn si de el, a strigat in urma si am trantit usa puternic. O face intentionat, dar nu ma las as usor. Imi scutur capul si fug spre masina. Intru si in cateva momente eram pe aleea cu casa, apasand acceleratia cat puteam. Vreau sa ma descarc, dar cel mai mult vreau sa-mi gasesc un loc linistit unde pot sa stau pentru cateva ore.

Our love is strong |1|&|2|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum