Capitolul 34~Am nevoie de tine!

10.8K 559 151
                                    

Aratam groaznic. Ochii mei erau rosii din cauza plansului si prin urmarea faptului ca nu am dormit aproape deloc aseara pungi negre se aflau sub ochii mei. Mi-am aruncat de doua ori cu apa pe fata, iesind din baie in timp ce-mi stergeam fata cu un prosop.

Mi-am imbracat hainele ce erau deja pregatite pe pat, o bluza alba cu ceva scris pe ea si o pereche de blugi mulati albastri. Toamna incepea deja sa-si spuna cuvantul, deoarece afara era destul de racoare.

Mi-am incaltat ghetele si am coborat la parter. Sper ca si ceilalti sa se fi trezit, ma simt putin cam ciudat sa fiu in casa altcuiva si sa umblu singura pe aici.

Auzeam niste voci din bucatarie semn ca nici ei nu mai dorm. Am pasit timid in bucatarie, simtindu-ma oarecum ciudat fara prezenta lui Harry aici.

-Neata, Eve, cafea? Ma intrebat Aisha cu un zambet pe buze.

Am schitat si eu unul, aproband din cap, asezandu-ma la masa alaturi de restul.

-Cum esti? A intrebat Zac spre mine, facandu-ma sa-l privesc usor trista.

-Sunt bine, am murmurat usor, si i-am multumit Aisha cand mi-a pus cana de cafea in maini. Am luat o gura mica, chitaind din cauza ca era prea fierbinte.

Ceilalti au chicotit, privindu-ma amuzati. Am zambit si eu, si incercam sa imi iau gandul macar pentru cateva ore de la el. Adica nu e ca si cand ar fi plecat definitiv, nu? Sigur maine seara va fi inapoi acasa.

-Credeti ca a ajuns? A intrebat gura fara mine si imi dau trei palme mintal ca tocmai ce ziceam de el si uitat. Insa e Harry si chiar am nevoie sa stiu daca e bine.

-Presupun, e ceva de mers de aici si pana in Italia, a spus Klaus cu o voce ragusita, acum fiind constienta si de prezenta lui.

Am dat usor din cap, luand cateva guri din cafeaua mea, inainte sa ma ridic.

-Voi veniti la liceu azi? Am intrebat in timp ce-mi duceam cana la chiuveta.

-Da, si tu mergi cu mine, mi-a raspuns Zac, iar eu am zambit urmandu-l afara.

-Ne vedem la scoala, am spus eu inainte sa ies pe usa.

Ne-am urcat amandoi in masina lui Zac si o usoara tristete mi-a trecut prin corp cand mi-am adus aminte de seara trecuta. Am oftat, punandu-mi capul pe geamul masinii.
-Stiu ca e greu pentru voi sa stati despartiti, pentru ca probabil asta e si prima data cand o faceti, dar gandeste-te ca o sa se intoarca repede, a spus Zac incercand sa ma faca sa ma simt mai bine.

-Nu e chiar prima data, prima a fost cand a plecat pentru 5 zile nu stiu unde si a trebuit sa stau singura, am raspuns ofticata.

-Da, imi aduc aminte, dar atunci relatia voastra era diferita fata de cum e acum, a vorbit Zac, oprind masina in curtea scolii. Am privit buimaca in jur, mirandu-ma la cat de repede am ajuns.

-Arat ca o epava, i-am spus lui Zac cand am iesit din masina indreptandu-ne spre ore.

-Ba nu, arati bine, a spus el zambind, incurajandu-ma.

Am zambit pal, intrand in scoala, mergand direct spre dulapul meu. Am scos de acolo cartea de istorie si am plecat spre ora cuu Zac in dreapta mea.

Clasa nu era nici pe jumatate plina, asta insemnand ca am ajuns putin mai devreme. M-am asezat cu Zac in ultima banca, punandu-mi cartea si caietul de istorie pe banca, uitandu-ma peste ce au facut ultima data.

-Ceilalti nu vin, au fost chemati de Dom la depozit, a spus Zac atragandu-mi atentia.

-S-a intamplat ceva? Am intrebat repede, gandindu-ma la ce e mai rau.

Our love is strong |1|&|2|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum