Profa' de Dans Pentru One Direction

4."Nu mai atârna ca o maimuță acolo, avem bagaje de terminat!"

Caroline POV

- Ce ai de țipi așa? Ai văzut iar un gândac? Să-l pun pe Niall să-l gătească din nou? Întreabă Harry venind către mine, total relaxat.

- Tu nu îți vezi copilul atârnând mai ceva ca monstrulețul tău după orgasm?! Țip nervoasă, arătând cu ambele mâini către Edy.

- Sfântă plăcintă de bostan, cum naiba a ajuns acolo?

- Harry, are un an, normal că învață să meargă! Problema e că nu știe să zboare!

- Nici eu nu știu să zbor. Ar trebui să mă înscriu la ceva cursuri. Există așa ceva în orașul nostru?

Îmi dau o palmă peste frunte și țip la el să meargă după Edy. Nu stă pe gânduri, ci aleargă pe scări către el, însă când să se aplece să-l prindă, Edy lasă și celălalt picior jos și cade. Sufletul mi-a stat la gură atunci când am văzut, însă marele și bine-cuvântatul noroc a fost Harry care a sărit efectiv după el. S-a prins cu o mână de balustradă și cu cealaltă îl ține pe Edy. Problema e că distanța este încă prea mare să sară, așa că nu are decât să rămână așa.

- Ce naiba faci, Harry? Întreabă Alyssa în timp ce cobora scările. Ce îi faci săracului copil?

Îmi aruncă o privire întrebătoare, iar eu ca să nu par o mamă rea și iresponsabilă, încep.

- Exact, Harry. Ce naiba faci? Coboară jos! Nu mai atârna ca o maimuță acolo, avem bagaje de terminat!

- Poftim?! Știu că acționez precum o nebună, dar nu vreau să--

- Tu ai lăsat copilul nesupravegheat, nu-i așa Care? Întreabă deodată Alyssa și gândurile și ideile mele de scăpare s-au dus pe apa sâmbetei.

- Nu... Spun prelungind "U"-ul.

- Haide, să aducem o scară sau ceva. Mormăie, apoi îi cheamă și pe ceilalți în ajutor.

- Harry, rezistă acolo și promit că facem sex imediat după ce ajungem în Londra. Îi spun și dau să fug după ea.

- Trei partide sau o vom numi pe fetiță Durexa.

- Te urăsc. Îi spun mijindu-mi ochii, apoi merg după Alyssa ținându-mi mâna pe burta ușor proeminentă. Nu te va chema Durexa nici într-o sută de ani, scumpo. Tatăl tău e un circar, dar la naiba că-l dau înapoi le internatul de clowni dacă are de gând să te treacă în certificatul de naștere drept Durexa Styles.

După zece minute de căutări tot ce am găsit au fost o scară de lemn și niște funie. Oamenii ăștia nu au nimic folositor în garaj înafară de mașină și niște unelte. Ugh, Doamne.

- Cum folosim prostiile astea ca să luăm copilul de acolo și să nu-l lăsăm pe Harry să-și rupă vreo ceva? Întreabă Angela, care încă nu e tocmai acomodată cu toate astea.

- Se vede că n-ai trăit cu noi prea mult timp. Alyssa are cele mai nebune idei, și după fața ei de acum sigur are una care ne va face să stăm în pat o săptămână sau să ajungem la urgențe cu limuzina și trei mașini pline cu paparazzi după noi. Spune Liam relaxat, aruncându-mi o privire veselă.

- Chiar am. Va fi nevoie să cooperăm toți. Spune ea.

Alyssa POV

- Bun. Niall și Liam, voi doi sprijiniți scara ca să nu cadă când mă urc pe ea, iar tu Louis mă vei ține să nu-mi pierd echilibrul.

- Bine, dar dacă nu mai ajung să-ți țin talia te voi ține de fund, să știi. Îmi dau ochii peste cap și continui.

- Sophia și Angela voi veți sta în părți să mă sprijiniți în caz de orice, iar tu Caroline, tu vei sta pe fază pentru atunci când îl voi lua pe Edy.

Toți aprobă, așa că începem minunatul meu plan. Pe la jumătatea scării degetele lui Louis au început să mă gândile, iar eu fiind foarte sensibilă la chestii de genul am început să chicotesc și să mă bălăngăn cu scara. Niall și Liam țipă de îndată cum că trebuie să-mi recapăt echilibrul, Sophia și Angela strigă speriate, iar Louis mai are puțin și se urcă după mine.

Niște bătăi în ușă se aud, însă cu toții suntem ocupați cu situația de față. Caroline însă, complet relaxată, merge și deschide ușa de parcă noi nici nu am fi acolo. Nu pot vedea cine este, însă atunci când pricioarele mele se desprind de scară cineva mă prinde. Ridic privirea și este nimeni altul decât Paul. Doamne, cât mă bucur să-l văd.

- Paul! Îl îmbrățișez și apoi cobor din brațele lui, zâmbindu-i.

- Bună, Alyssa. Copii, ce naiba făceați?

- Nu mai suntem copii, Paul. Louis și Alyssa au tripleți, iar Care îl așteaptă pe cel de-al doilea. Spune Niall lăsând scara jos și mergând către Angela.

- Așa e, nu mai sunteți copii. Acum sunteți doar niște părinți tineri și nebuni care își vor aduce copiii în pragul de nebunie. Și ce mama naibii face Harry atârnând cu copilul în brațe precum o maimuță?!

- M-am cam blocat aici. Răspunde crețul cu o voce sacadată. Și am obosit rău.

- Bine, atunci haide să te coborâm, nătăflețule. Băieți, ajutați-mă să mut canapeaua din living sub el.

După ce termină de aranjat planul la care noi nu ne-am fi gândit în veci, Harry dă drumul copilului printre zecile de perne puse pe salteaua canapelei. Imediat ce îl are din nou în brațe, Care pleacă sus cu el pentru a face restul bagajelor. Noi uităm total de Harry, așa că dăm toate pernele la o parte, iar când i-a venit rândul să sară pe canapea cade pe burtă, cu fața în saltea. Ups.

- Hei, băieți? Ne întreabă Niall pe mine și Louis.

- Da?

- Voi mâncați în camera de oaspeți?

- Nu, Niall, ce-ți veni? Întreb complet bulversată.

- Păi era niște smântână pe pătură, dar nu-i bai. Am luat-o eu. A fost chiar bună. Puțin sărată, dar bună.

După ce pleacă de lângă noi, Louis se întoarce către mine.

- Aia era pătura care te-am înlocuit... Și aia nu era smântână.

*