13."Ieși până nu te castrez!"

10.9K 721 36
                                    

Intru fără să bat, dar regret imediat. Niall era peste ea, sărutând-o de zor. Nu mă văzuse sau auzise, așa că închid ușa cu piciorul și tușeșc zgomotos. Niall sare instant de pe Alyssa, roșind imediat.

- Ce e cu tine de arăți în halul ăsta, Care? Alyssa vine către mine, iar eu izbucnesc din nou în lacrimi.

- Între fete! Reușesc să spun, iar Niall se simte și iese afară.

- Deci? Ce s-a întâmplat?

- Păi, aseară, când am vrut să-l duc pe Harry la culcare... S-au întâmplat niște chestii. Spun, iar lacrimile deja îmi inundau fața. Și, ei bine, am făcut-o cu el!

- O, Doamne, Care! Mă îmbrățișează strâns și apoi mă trage către pat.

Îmi spune să mă așez cât timp aduce câte ceva din camera mea pentru a mă îmbrăca. Odată ce ea a plecat, Harry a intrat în cameră, căutându-mă cu privirea. Probabil a așteptat să dispară Alyssa din peisaj ca să intre. A înaintat către mine, dar atunci când a vrut să mă atingă i-am dat peste mână și am țipat.

- Lasă-mă tu, bețivule! Nu știu cum ai reușit să mă bagi în patul tău, dar regret amarnic fiecare secundă în care am stat sub tine!

- Caroline! Taci odată și ascultă-mă! Ceea ce vreau să-ți spun este că--

- Tu! Creț idiot care nu știe decât să bea și să păcălească fetele pentru a ajunge în patul lui! Ieși până nu te castrez! Țipă Alyssa când a intrat și i-a observat prezența.

- Dar vreau doar să vorbesc cu--

- Niciun dar, domnule cârlionți! Ieși! Imediat ce a văzut-o pe Alyssa scoțând flăcări pe nas a ieșit, oftând puternic.

- Ți-a făcut ceva? Mă întreabă ea, mângâindu-mă pe spate.

- Nu, ai venit la timp. Zâmbesc, apoi iau hainele aduse și le pun pe mine.

La scurt timp, după ce consolarea Alyssei m-a mai îmbărbățit am decis să coborâm la masă. Am încercat tot timpul să evit privirea lui Harry, preocupându-mă cu orice altceva.

Alyssa POV

După ce am terminat de mâncat, am decis să o scot pe Care din casă, nu o puteam lăsa să intre, Doamne ferește, în vreo depresie. Trebuie să o înveselesc, și cum altfel să fac asta decât printr-o serie de cumpărături, doar noi două. În trecut, când eram încă la liceu, mergeam mai mereu în oraș după terminarea orelor. Mi-a plăcut mereu lucrul ăsta, la fel și ei. Asta este singura mea opțiune în momentul de față, deci s-o facem.

Merg către camera ei și bat ușor înainte de a intra. Ea stătea în pat, cu ochii în telefon probabil verificându-și contul de Twitter. Mă așez lângă ea și ne zâmbim reciproc.

- Hei, ce zici să ieșim în oraș? La cumpărături? Greg mă plătește super bine, deci hai să ne facem de cap. Un zâmbet imens i-a apărut pe față când a auzit cuvintele mele, apoi a sărit ca arsă din pat căutându-și pantofii.

- Hai, ce mai aștepți? Du-te și pregătește-te! Spune ea panicată, îndesând cardurile de credit pe care le avea în poșetă.

Chicotesc și plec către camera mea, gândindu-mă cu ce să mă îmbrac. Am optat pentru ceva mai simplu și mai sport, din moment ce vom sta o zi întreagă în picioare, probând și cumpărând tot felul de lucruri. Mi-am luat deci o pereche de pantaloni scurți din denim, un maiou scurt, o jachetă crem și o pereche de converși albi. Am adăugat și o brățară lată și un lanț auriu, părul prinzându-l într-o coadă sus. Cobor în living unde Care mă aștepta, glumind cu doi dintre băieți. Niall este și el pe aici, iar când m-a văzut mi-a zâmbit.

- Eu și Care plecăm la cumpărături. Nu ne așteptați, nu știm când venim. Chicotesc la gândul că vom sta cel puțin 5 ore, dacă nu e aglomerat.

- În regulă.

- Ce crezi că fac băieții cât nu suntem noi acasă? Întreabă din senin Care.

- Ăm, nu știu. Dar nu m-aș mira dacă am găsi casa un dezastru când ne vom întoarce. Râdem amândouă și ne continuăm drumul.

Da, am decis să mergem pe jos. Pe lângă că facem mișcare, azi e o zi destul de călduroasă pentru Londra, așa că de ce să nu profităm? Am ajuns într-un final la primul magazin. Odată ce am intrat, atât eu, cât și Care am rămas blocate. Este imens. Rochii elegante sau mai simple, pantaloni și bluze draguțe, pantofi de toate felurile așezate în rafturi. Toate aceste lucruri cer să fie cumpărate, așa că nu am mai stat pe gânduri și ne-am pierdut printre raioane. Luăm tot ce ni se pare drăguț și pe mărimea noastră, ajungând astfel cu vreo douăzeci de ținute complete la cabină.

Norocul nostru este că acest magazin avea și cabine de probă pentru două sau mai multe persoane, așa că am intrat împreună cu Caroline.

Louis POV

Ugh! Urăsc să îi văd împreună! Eu am văzut-o primul! Trebuia să fie a mea. Urăsc când eu și Niall placem aceeași fată. Nu e deloc plăcut atunci când cei mai buni prieteni, chiar frați, se bat pe o fată. Desigur, Niall le câștigă pe toate pentru că el are inocența aia în privire, timiditatea aia curajoasă și nesăbuită. Îl urăsc pentru asta. Chiar acum o săptămână mi-a spus că dacă eu chiar o plac, o va lăsa pentru mine, dar nu îi pot face asta. Nu îi pot fura fata la care ține. Nu pot să... un sunet de vază spartă se auzi, lucru care l-a făcut pe Louis să își pierdă șirul gândurilor.

- Ce naiba? Înjur și cobor jos.

Acolo, Harry pufnea nervos, ceilalți încercând să îl calmeze. Nimic nu îl potolește, iar eu, pe lângă durerea de cap pe care o am deja, enervat la culme de strigătele lui disperate, mă îndrept către el și îi arunc un pumn. Nu vă panicați, am stabilit că așa vom face dacă unul din noi cedează nervos. S-a calmat imediat, mulțumindu-mi.

- Acum îmi puteți spune și mie ce dracu avea Harry de urla precum un retardat violat? Întreb calm, așezându-mă pe canapea.

- Păi, și-a pus-o cu blonda. Spune Liam aruncându-și mâinile în aer.

- Și ce e așa rău? Nu te-a satisfăcut sau ce?

- Nu asta e problema! Ea crede că eram beat! Crede că mi-am bătut joc de ea. Strigă Harry.

- Păi, așa a fost? Îmi ridic o sprânceană.

- Nu! O plac! Dar, nu am mai putut rezista și am făcut-o cu ea. Partea proastă e că era virgină, și acum mă mai și crede un nemernic. Oftează el exasperat, trântindu-se pe fotoliu.

- Așa deci, Harry al nostru are sentimente! Țip eu dintr-o dată cu o voce de copil.

- Da, da, hai râdeți. Dar eu tot vreau să vorbesc cu ea și să-i explic totul.

- Și de ce nu ai făcut-o până acum?

- Alyssa, fund dansator, se tot bagă și mă amenință cu castrearea. Strigă el, iar noi am început să râdem.

-O, haide, ce îți poate face? Întreabă Liam. E doar o fată.

- Ce ai spus tu, Liam?

Vocea Alyssei ne-a speriat pe toți, făcându-ne să ne întoarcem brusc către ușa de la intrare. Avea, și nu exagerez, câte cel puțin 10 plase pline într-o mână. Cât de puternice pot fi fetele?

- Ăm, nimic... Știi, ăm, eu trebuie să... să hrănesc pisica! În secunda următoare Liam alerga pe scări, cu Alyssa pe urmele lui.

- Fii blândă, mâine seară avem concert! Strig după ei, dar abia atunci mi-a venit.

- Bă! Am uitat complet! Mâine seară avem concert! Mai strig o dată, iar atunci Niall și Harry m-au privit speriați.

*

Profa' de Dans Pentru One DirectionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum