Taehyung simte cum i se prăbușește lumea în cap. El, un omega de sex masculin are două sufletele pereche, care sunt tot băieți.
Șansele ca un vârcolac să-și găsească perechea înaintea vârstei de optsprezece ani erau minime, nici să nu mai deschidem subiectul despre cât de rare sunt perechile formate din mai mult de doi vârcolaci.
"Ești bine?" Întreabă Jimin și își așează ușor mâna pe umărul roșcatului. Taehyung clipește buimac, încercând să alunge lacrimile care erau pe punctul de a-i curge pe obrajii palizi.
Jungkook se așează în genunchi și îi ridică pantalonii, Taehyung profitând de acestă ocazie și începe să fugă în josul străzii. Jimin vrea să se ducă după el, dar o mâna îl oprește.
"Lasă-l măcar câteva zile, Jimin. Nici măcar nu are optsprezece ani, deci imaginează-ți cât de greu e să ne accepte, mai ales că suntem doi." Explică Jungkook, mângâind părul iubitului său. Jimin aprobă cu un mic sunet drăgălaș și apucă mâna brunetului și începe să-l tragă către restaurantul la care voiau să mănânce dinainte să-și întâlnească al doilea suflet pereche.
Roșcatul nu se oprește din alergat până când nu ajunge la apartamentul său. Se lasă în jos pe ușa de la intrare și începe să plângă în hohote. Înainte îi era frică pentru rejecție, dar după întâlnirea cu cei doi, frica lui cea mai mare era că trebuia să fie într-o relație cu încă două persoane. Două persoane care se cunoșteau complet, nu păstrau niciun secret unul față de celălalt, iar el era un străin.
Jimin și Jungkook nici nu-și imaginau cum ar fi dacă l-ar respinge pe Taehyung. El făcea parte din sufletul lor, iar ei făceau parte din sufletul lui.
Cei doi se aflau în casa pe care o împărțeau. Jimin stătea în poala lui Jungkook și se juca cu degetele acestuia lungi. Degetele lui Jimin în comparație cu a le lui Jungkook erau mici, dar amândurora le plăcea la nebunie acest aspect.
"Oare cum va fi cu încă altcineva aici?" Întreabă Jungkook pe jumătate adormit.
"Cu căpșunica aceea drăguță pe care am întâlnit-o astăzi și e sufletul nostru pereche?" Întreabă Jimin entuziasmat.
"Căpșunică? Chiar atât de foame îți este?" Râde brunetul de el.
"Taci, Jungkook, nu-i știu numele, deci căpșunică e un nume provizoriu bun, iar în plus sunt mai mare decât tine și ar trebui să mă respecți!"
Jungkook îi prinde mâinile blondului înainte ca acesta să facă o mișcare, și i le duce asupra capului.
"Hai să nu ne mai gândim la acea căpșunică și hai să vedem cum o să te pedeapscă daddy, babyboy." Spune Jungkook pe o voce joasă.
Jimin înghite în sec, știind că a încurcat-o.
____________
Aproape 500 de cuvinte. Simțiți-vă binecuvântați
CITEȘTI
strange things ||vminkook||
Fanfiction"Dintre toți oamenii de pe pământ numai voi doi îmi sunteți predestinați." vminkook A.U. #22 în fanfiction - 10.07.2019