strange things ||vminkook||

28

"Tae baby." Spune încet Jimin în timp ce-l scutura ușor pentru a-l trezi. Era trecut de ora doisprezece, iar acesta încă nu se trezise. Oricât de mult Jimin și Jungkook ar vrea ca micuțul lor suflet pereche să se odihnească, tot ar trebui să-l trezească pentru a mânca. Până la urmă trebuia să se hrănească pentru a avea materie primă cu care orgsnismul funcționează, iar acum trebuia să aibă să se hrănească cu o cantitate de două ori mai mare, deoarece chiar în acest moment în pântecul lui încercând să se agațe de șansele de viață pe care le avea.

Cei doi vârcolaci alfa încă nu stabiliseră să-i spună lui Taehyung despre ce se întâmplă cu corpul lui sau nu. Și erau mult prea multe motive pro și contra astfel balanța fiind într-un echilibru perfect. Dacă i-ar fi spus, Taehyung s-ar fi atașat de acel mic făt ce trăia în pântecul său, iar când l-ar pierde, ar intra în depresie. Iar dacă nu i-ar fi spus, Taehyung ar fi liniștit, dar ei până atunci trebuiau să vină cu un motiv pentru care acesta pierde sânge.

Taehyung își bagă capul mai adânc în perna ce mirosea puternic a Jimin și Jungkook. Un miros atât de ispititor care devenise mirosul lui preferat. Un miros pe care îl vrea imprimat permanent în pielea lui alături de mușcăturile și runele. Semne ale sufletelor sale pereche. Iubea să fie plin de semnele lor, plin de iubirea lor.

Jimin îl ridică pe sus pe Taehyung și îl pasează lui Jungkook. Jungkook îl prinde și începe să coboare scările cu o ușurință. Taehyung deja era treaz complet și în loc să-i fie frică că devenise mingea de handbal a sufletelor sale pereche, se simțea în siguranță în brațele acestora. La capătul scărilor Jungkook îl aruncă pe Taehyung în brațele lui Jimin. Acesta îl prinde și îl sărută dulce și protesctor pe frunte. Voia să-și facă sufletele pereche să se simtă iubiți 24/7.

"Jimin! Jungkook!" Țipă Luna după ei, dar aceștia deja fugiseră cu Taehyung afară din casă gata să se ducă spre locul în care își vor petrece ziua departe de toată privirile haitei lor și dramei care se întâmpla din cauza lui Namjoon. Ar fi vrut să stea să vadă cum Namjoon este pedepsit, ba chiar și să-l mai lovească ocazional, dar fericirea și împlinirea sufletului lor pereche erau mult mai importante, decât împlinirea lor, pentru că Namjoon primește ceea ce merită.

"Deschide gura." Îi spune Jungkook, iar acesta și-o deschide instant la vederea pachetului de biscuiți din mâna acestuia. Îi era foame, iar biscuiții aceia digestivi pe care îi ura începeau de devină apetisanți. Jungkook îi pune biscuitul în gură iar apoi îi sărută buzele scurt. Face acest lucru și cu Jimin, blondul zâmbindu-i cu căldură la fel cum i-a mulțumit și Taehyung. Pachetul de biscuiți se termină rapid, deoarece cei trei nu mâncaseră nimic: Taehyung deoarece dormise, iar ceilalți doi din cauză că își petrecură toată dimineața să aranjeze locul în care își vor petrece ziua de odihnă, având de gând să se cunoască mai bine.

"Gata." Exclamă Jimin fericit și îl așează pe roșcat pe iarba verde și fragedă. Taehyung se uită la privirea din fața lui și rămâne mut de frumusețea la care se uita. Nu știa dacă era din cauza trupurile sculptate și goale ale lui Jungkook și Jimin sau cascada ce-ți lua respirația cu măreția ei.

________

Nu vreau să fiu rea și să vă întreb dacă vă dor degetele să scrieți un amărât de comentariu, dar tocmai asta încerc să fac.

De acum înainte nu pun next dacă capitolul are sub zece comentarii