Taehyung și Jungkook se aflau la cascadă la care s-au dus a doua zi după prima lor noapte intimă împreună. Diferența de acum era că Jimin nu era cu ei, iar îl locul biscuțiilor digestivi aveau în mână un bocan ce era umplut cu cenușa lui Jimin. Tradiția cerea ca cenușa să fie aruncată de la o mare înălțime, pentru ca sufletul arsului să ajungă cât mai rapid la Sfânta Lună.
Taehyung era sprijin de Jungkook, amândoi nevrând să întrerupă glasul fin al naturii, deoarece nu știau când vor mai avea ocazia să fie atât de liniștiți.
"Știu cauza morții lui Jimin." A întrerupt Jungkook liniștea după mai mult timp. Fiecare cuvânt pe care îl spunea era extrem de dureros. Ochii sticloși al lui Taehyung s-au mărit, buza sa superioară începând să tremure.
"De ce?" A întrebat Taehyung slăbit de puteri, iar tot corpul lui Jungkook a înghețat pe loc. Nu voia să-i spună. Nu voia să-l facă să se simtă și mai rău și mai mizerabil. "Jungkook," Acesta a tresărit la atingerea caldă al lui Taehyung pe chipul său. "am nevoie să știu." Taehyung i-a zâmbit ușor, iar Jungkook a simțit cum inima i se umple de bucurie.
Taehyung al său era lângă el și îl iubea. Taehyung al său era lângă el și îl iubea.
"A intrat în contact cu o bacterie foarte urâtă când a fost în China de la poluare." Aceasta a fost varianta pe care au trebuit să o formeze pentru Taehyung.
Yongsun i-a spus soțului său ce s-a întâmplat cu exactitate, iar Eric s-a dus și a vorbit cu Jungkook. Astfel ei au pus baza acestei variante a adevărului, deoarece Jungkook abia putea să reziste morții a unuia dintre sufletele lui pereche.
Fața lui Taehyung imediat s-a lăsat, dar Jungkook nu avea să lase situația să fie așa.
"Jimin mereu a vrut ca noi să fim fericiți."
"Dar nu putem fi fericiți!" A țipat Taehyung. Nu putea să înțeleagă cum să fie fericit când unul dintre sufletele sale pereche a murit.
Jungkook i-a apucat fața în mâinile sale și l-a sărutat. "Trebuie să fim puternici așa cum a fost Jimin." Un alt sărut a luat naștere. "Trebuie să rezistăm și să trecem mai departe." Firul de salivă care îi mai conecta a dispărut când buzele celor doi s-au apropriat din nou. "Ne avem unul pe altul. Ne iubim, iar asta e cel mai important." Taehyung i-a prins fața lui Jungkook în mâinile sale și l-a privit adânc în ochii ciocolatii.
"Promite-mi că nu o să mă părăsești niciodată."
"Promit." Jungkook și-a apropiat buzele de cele ale lui Taehyung și s-a lăsat pentru prima dată în acea zi moale în sărut.
"Pot să văd stele în ochii tăi." Taehyung și-a trecut mâna prin părul lung și brunet al lui Jungkook, iar acesta i-a zâmbit cum zâmbetul său de iepuraș. "Deoarece tu ești steaua mea norocoasă. Ești ca o stea pentru un marinar, îl conduci spre destinația corectă."
"Jungkook, unde-i cenușa lui Jimin!?" S-a panicat roșcatul când nu a mai văzut recipientul. Brunetul și-a așeazat mâna pe umerii săi și l-a liniștit.
"L-am aruncat în timp ce te sărutam, deoarece n-am vrut să te mai văd plângând." A șoptit Jungkook în urechea acestuia, iar apoi a sărutat toate lacrimile prețioase și proaspte ce apăruseră pe chipul lui Taehyung.
_____________
Mi a venit ieri o idee boom pentru cartea asta, dar am decis sa fiu drăguță si sa nu o bag in cartea asta si sa o bag in cartea vmk cu suflete pereche care urmeaza. Abia astept sa o incep
Fara zece comentarii nu postez capitolul nou

CITEȘTI
strange things ||vminkook||
Fanfiction"Dintre toți oamenii de pe pământ numai voi doi îmi sunteți predestinați." vminkook A.U. #22 în fanfiction - 10.07.2019