"Jiminie, și într-o mie de ani eu aș spune tot 'da'." A spus Taehyung cu lacrimi în ochi. Jimin se simțea deja în al nouălea cer datorită răspunsului acestuia. Mai avea doar câteva secunde până când va primi răspunsul lui Jungkook, iar atunci va ști dacă totul se va prăbuși sau dacă totul va fi și mai minunat mai mult decât era deja.
"Park Jimin, mă simt chiar jignit." A spus Jungkook, iar speranța din ochii lui Jimin și Taehyung s-a stins. "Chiar mă simt jignit, deoarece tu ai luat în calcul varianta ca eu să te resping." Jungkook a apucat rapid tricoul lui Jimin și l-a tras deasupra sa. Chipurile lor erau doar la câțiva centimetri distanță.
"Te iubesc, Park Jimin, și pentru asta accept să mă căsătoresc cu tine și cu Taehyung, ci nu din cauză că sunt blocat cu voi pentru tot restul vieții mele." A spus brunetul și și-a ridicat capul și a sărutat ușor buzele lui Jimin.
"Ce mai modalități ai de a distruge tot romantismul." A mormăit Jimin în sărut, iar Taehyung a chicotit ușor. Își mângâia stomacul ușor, deja iubind ideea că înăuntrul lui se afla o ființă. Ființa ce era marturia dragostei lor, magiei lor. Abia aștepta să vorbească chestii legate de sarcină cu Yoongi și cu Yongsun, pe care a început să o considere mama sa, deoarece femeia se purta cu Taehyung de parcă ar fi propriul ei fiu.
Singurul lucru de care se temea Taehyung legat de sarcină era nașterea. Nu știa cum va naște, mai ales că el era băiat, dar tot ce spera era să fie o naștere ușoară.
Jungkook i-a zâmbit lui Jimin, zâmbetul său celebru de iepuraș apărând, iar Jimin nu a mai putut sta supărat pe Jungkook, deoarece, la naiba, brunetul era prea drăguț, iar inima sa o lua razna.
"Oricât aș vrea să mai stau în brațele voastre și să vă spun cât de mult vă iubesc și vice versa, mie mi-e foame." A spus ușor roșcatul, iar Jimin l-a dat jos pe Jungkook din poala sa.
"Tae baby, trebuia să ne spui mă devreme că ți-e foame." A zâmbit blondul și l-a ridicat în brațele sale puternice pe Taehyung, sărutându-i ușor vârful capului, iar acesta scoțând un mic sunet de plăcere.
Jungkook s-a scufundat în așternuturile albe, dar s-a ridicat imediat când a mirosit mirosul lui Hoseok împreunat cu cel al lui Seokjin. Nările sale au început să-l doară din cauza mirosului toxic pentru vârcolacul său interior.
"Vii, Kookie?" A întrebat Taehyung, iar Jungkook i-a zâmbit și s-a ridicat din pat, înfășurându-și mâna în jurul palmei acestuia și a ridicat-o în dreptul buzelor sale și a așternut un sărut pe podul palmei.
"Mereu voi veni după voi." A spus acesta, privindu-l serios în ochii, obrajii lui Taehyung prinzând o nuanță roșiatică.
Jimin a început să tușească, iar cei doi i-au aruncat niște priviri urâte.
"Ce!? Ori mergem să mâncăm ori mergem din nou în pat și ne apucăm de ce nu am început." Jimin a primit ub pumn ușor de la Taehyung în piept.
"Ce modalitate de a întrerupe romantismul." L-a citat Jungkook pe Jimin, iar blondul le-a zâmbit inocent.
__________
Cred că in capitolul următorul voi scrie explicatia pentru care tae a ramas însărcinat
Va ador, foodies♡♡♡♡♡♡♡♡♡♡♡♡♡
Fara zece comentarii nu postez capitolul nou
CITEȘTI
strange things ||vminkook||
Hayran Kurgu"Dintre toți oamenii de pe pământ numai voi doi îmi sunteți predestinați." vminkook A.U. #22 în fanfiction - 10.07.2019