strange things ||vminkook||

15

Viața la munte se simțea complet diferit. Taehyung simțea cum cu fiecare secundă pe care o petrecea în acea atmosferă, făcea cunoștință cu un nou el. Niciodată nu crezuse că poate avea parte de liniște, mereu erau mașinile, oamenii și cel mai enervanți dintre toți:vecinii lui.

De când venise împreună cu fratele lui la munte, tot ce făcea era să stea pe veranda primei haite de vârvolaci din Coreea și se bucura de priveliștea de care era înconjurat. În adâncul pădurii, în apropierea unui lac, Beta antrena tinerii vârvolaci, care nu împliniseră doisprezece ani.

Abia după vârsta de doisprezece, când vârvolacul interior al acestora ajungea la maturitate se putea stabili cu exacitate dacă ei sunt omega, beta sau alfa. Taehyung zâmbește la amintirele pe care le-a petrecut un an intreg până a împlinit vârsta de doisprezece ani și totul s-a ruinat. Părinții lui au murit, iar el și fratele său, doi omega, au ajuns singuri împotriva sorții.

Roșcatul simte cum niște mâini micuțe se înfășoară în jurul piciorului său. Se uită în jos și începe să zâmbească la vederea unui mici fete. Fiind un omega, copii erau ca niște lipitori, iar niciodată nu putea să-i despartă de el fără să-i facă să plângă.

"Luna m-a rugat să vin să te chem." Vorbește fetița timidă. Taehyung se regăsește în personalitatea fetiței. Roșcatul aprobă și ridică copilul în brațele lui, fetița înfășurându-și imediat mânuțele în jurul gâtului său.

Când ajuge în camera principală, unde se lua masa cu toată haita, Taehyung simte cum picioarele i se transformă în plastilină.

"Taehyung, el este fiul meu, Jungkook, și perechea lui, Jimin." Explică Luna.

Roșcatul simte cum privirea i se înțețoșează. Ultimele lucruri pe care le mai simte, înainte să-și piardă conștiința simte podeaua rece, plânsetele unei fetițe și țipetele îngrijorate ale celorlalți