strange things ||vminkook||

80

Taehyung și-a deschis ochii încet și a zâmbit când a văzut capul lui Jungkook dormind pe pieptul lui. Obrajii săi au prins o culoare rozalie din cauza amintirilor petrecute doar cu câteva ore în urmă. Și-a trecut mâna prin fierele de păr ale acestuia ce erau mult mai mari decât cele de când s-au întâlnit pentru prima dată.

Îi iubea părul lung ce îi ajungea până la pomeți. Arăta mult mai bine și mai tânăr. În schimb, părul lui Taehyung a fost tuns și vopsit de fiecare dată când a fost nevoie, deoarece rădăcinile sale începeau să se vadă din două în două săptămâni.

Taehyung iubea cum părul lui Jungkook se ondula la vârfuri și astfel îi dădea acestuia un efect de de iepuraș ce se îmbina armonios cu zâmbetul acestuia. Zâmbet de care Taehyung s-a îndrăgostit. Zâmbet pentru care Taehyung nu putea fi supărat pe Jungkook. Zâmbetul acestuia făcea cât o mie de comori în inima lui Taehyung și motivul pentru care continua să lupte era acel zâmbet pe care îl adora și voia să-l vadă până când își va închide ochii pentru totdeauna.

Pentru un vârcolac fericirea ta era fericirea sufletului său pereche, astfel el făcând orice pentru a-și face perechea să fie fericită, iar prin făcând orice, ei chiar puteau face orice, dar numai să-și facă sufletele pereche fericiți. Era ca o obsesie. Obsesia de a fi fericit.

Jungkook și-a încrețit ușor nasul când și-a simțit suvițele de păr gâdilându-l. Roșcatul a chicotit ușor și i le-a dat la o parte, deoarece Jungkook merita la rândul său odihnă. A stat lângă el până s-a făcut bine fără să se odihnească, fără să acorde atenție nevoilor lui, iar acum Taehyung avea de acord să aibă grijă de Jungkook până se recupera complet.

Și-a dat greu picioarele lungi jos din pat și a pășit pe podeaua rece până în bucătărie unde a simțit mirosul sărat al peștelui. A început să bată entuziasmat din palme când a văzut peștele proaspăt și a început să caute peste tot ingrediente cu care să-l prepare pentru a-i da gust, deoarece știa că lui Jungkook nu-i plăceau lămâie.

El iubea lămâie și ar mânca kilograme în fiecare zi, dar Jungkook nu-l lăsa să mănânce atât de multă lămâie cu pretextul că este un acid și acizii fac rău, dar Taehyung continua să-i explice că și acizii fac lucruri bune, mai ales lămâia.

În aceste certuri copilărești de ale lor, Jimin i-ar fi privit cu un zâmbet pe față din pragul ușii, ca mai apoi să-i dea o lămâie lui Taehyung și un sărut lui Jungkook, astfel cei doi fiind împăcați.

A luat un pliculeț de condimente și și-a încrețit nasul în dezgust când a mirosit acele condimente. L-a aruncat la gunoi și apoi a început să caute alte mirodii, dar care miroseau frumos. Singurul care i-a plăcut cum mirosea era rozmarinul, doar că rozmarinul nu era bun în combinație cu pește.

Jungkook și-a înfășurat brațele în jurul lui Taehyung și i-a mirosit parfumul dulceag de vanilie.

"De ce nu comandăm noi o pizza în timp ce ne uităm la 'Neînfricata'?" Taehyung a murmurat aprobator și s-a lăsat purtat de Jungkook până în salon, unde s-au așeazat amândoi pe canapeaua spațioasă, roșcatul aflându-se în poala lui Jungkook.

____________

Am cea mai proasta dispoziție din univers, deci bucurați va ca capitolul asta fu scria azi dimineata

Fara zece comentarii nu postez capitolul nou