"A băut ceai de gălbui în cantități foarte mari într-o perioadă scurtă." Jimin și-a privit mama în ochi.
"Nu-i doar asta, continuă."
"A fost începând din ziua în care ai murit tu." Jimin nu înțelegea la ce se referea mama sa, dar apoi a încercat să pună toate piesele la puzzle cap la cap. Jimin nu era prost, era departe de a fi prost. Studiase în toată copilăria lui efectul plantelor asupra vârcolacilor și metodele de a trata anumite boli, deoarece credea că o să calce pe urmele mamei sale.
"Cum a fost luna în ziua în care am plecat?"
"Semi-lună." Jimin și-a închis ochii, punându-și mâinile în cap. Știa prea bine ce avea Taehyung, iar asta complica toată situația. Nu-și permitea ca Taehyung să treacă printr-o emoție puternică cum ar fi cea pe care ar simți-o când s-ar întâlni cu el și să-și agraveze starea.
"Cine dracu' ia dat ceaiul ăla?" A plesnit Jimin. Era nervos, deoarece își permisese să se joace cu sănătatea sufletului ei pereche.
"Luna, dar nu știa. Nu avea cum să știe."
"Mamă, tu uiți motivul pentru care eu am două suflete pereche. Era foarte conștientă de ceea ce făcea, crede-mă." Yongsun s-a uitat atentă în ochii lui Jimin și și-a dat seama că acesta are dreptate. Luna nu era inocentă și nici vinovată în povestea aceasta, deci Jimin trebuia să-și controleze nervii, deoarece și ea era la fel de supărată pe prietena sa.
A făcut niște lucruri pe care nu trebuia să le facă într-o perioadă ca aceea, mai ales fără să îi informeze pe cei doi și fără să primească o aprobare, deoarece existau riscuri să-i sfâșie pe toți trei, acum că Jimin era din nou în viață, decât să se îmbunătățească.
"Vreau să-i văd chiar și așa. Am nevoie să-i văd, deoarece simt că vârcolacul meu interior arde dacă nu-i vede. Am fost ars și transformat în cenușă, iar eu tot simt cum mă ard, cred că asta-i din cauză că sunt eu aici." Jimin a început să rânjească la propria glumă, dar s-a oprit imediat.
"Chiar vreau să-i văd. Te rog cheamă-i cât mai repede și spune-le să ia o ciocolată."
"Ai poftă de ciocolată?" A întrebat Yongsun, iar fiul ei a dat negativ din cap.
"Nu am poftă, doar că vreau să le dau ceva, deci trebuie să cumpere o ciocolată, să mi-o dea, iar apoi să le-o dau eu." Femeia a părăsit încăperea cu un oftat adânc.
Acum că Jimin revenise printre ei, parcă nu îi mai era dor de el și că moartea lui a fost atât de nedreaptă. Yongsun chiar se întreba cum reînviase, deoarece știa că până și Sfânta Lună îl ura. Singurii care nu-l urau și îl iubeau constat erau Jungkook și Taehyung, deoarece ei nu au regretat niciodată o clipă cu Jimin și nici nu vor regreta.
Jimin, Taehyung și Jungkook erau făcuți unul pentru altul și nimic nu avea să distrugă această afirmație.
__________
Ce trist e ca voi stiti ca jimin e in viata, iar tae și kook nu
Peste cateva capitole va fi pusă acea întrebare
Stiti ss ul din capitolul anterior? Separe ca chestia aia cu wattys ul a dispărut până am scriu eu capitolul, deci aceasta carte nu va putea participa la ele
Fara zece comentarii nu postez capitolul nou
CITEȘTI
strange things ||vminkook||
Fanfiction"Dintre toți oamenii de pe pământ numai voi doi îmi sunteți predestinați." vminkook A.U. #22 în fanfiction - 10.07.2019