Taehyung suspina la pieptul lui Jungkook. Brunetul avea o mână în jurul taliei acestuia, în timp cealaltă stătea deasupra gurii sale pentru a-și astupa suspinele.
În fața sa, tatăl său, Eric și tatăl lui Namjoon stăteau pe scenă triști, în timp ce Luna încerca să formuleze niște cuvinte care să mai aline din durere. Eric era complet distrus, totul la el striga acest lucru. Copilul lui a murit, iar acum era la înmormântarea lui.
Yongsun a trebuit să fie drogată pentru a se odihni și a nu mai plânge. Dacă Eric era distrus, atunci ea era mâncată de vie de către durere. O durea, o durea că nu a reușit să-și salveze fiul.
Toată haita se uita cu ochi triști la Taehyung și Jungkook. Erau prea tânări ca să merite așa ceva. Erau prea necopți pentru a se lovi de o astfel de durere. Se întrebau cum oare mai aveau lacrimi să plângă și vlagă să suspine. Era prea dureros chiar și pentru ei, ei care îl aveau pe Jimin pe listele negre.
"Jimin a fost un fiu, nepot, suflet pereche, iubit. A murit la o vârstă prea fragedă." A vorbit Alfa. Jungkook și-a închis ușor ochii și l-a strâns mai puternic pe Taehyung la pieptul lui. Știa ce urma și nu voia să se întâmple așa ceva.
Doi vârcolaci s-au apropriat de ei și i-au dus în fața rugului lui Jimin. Taehyung a început să plângă și mai puternic când a văzut chipul palid și rece al lui Jimin.
Alfa s-a dus spre ei și le-a înmânat un pumnal. Cu acel pumnal trebuiau să-și verse sângele asupra corpului acestuia. Taehyung l-a apucat primul, și fără să arate nici cea mai mică expresie a făcut o tăietură de-a lungul palmei sale, din care a început să curgă sângele. Și-a strâns pumnul puternic, sângele acestuia căzând peste veșmintele albe în care trupul lui Jimin era îmbrăcat. Jungkook a repetat mișcările lui Taehyung.
Niciunul dintre ei nu mima ceva, deoarece durerea dinăuntrul lor era mult mai mare decât durerea cauzată de tăietură. Tăietură era decât un pește în oceanul suferii.
Alfa a luat cu grijă pumnalul din mâinile lui Jungkook și l-a pus cât mai departe de ei. Tatăl lui Namjoon s-a apropiat cu o torță și a dat foc rugului pe care se afla Jimin.
"Nu!" A urlat Taehyung cu toată puterea lui când a văzut cum chipului lui Jimin începea să fie ars de către flăcările înalte de doi metri. Jungkook l-a ținut imbobilizat la pieptul lui.
"Jungkook, lasă-mă să-l salvez. Lui Jimin îi e prea cald acolo. Te rog, lasă-mă să-l ajut." Se ruga Taehyung de Jungkook încercând să scape din strânsoarea acestuia. Când a văzut acele flăcări uriașe și roșiatice s-a imaginat pe rug lângă Jimin, avându-l strâns în brațele sale.
Jungkook tăcea, deoarece era prea dureros să vorbească. Era prea dureros să scoată niște cuvinte pe gură, deoarece știa că erau false.
Dacă i-ar fi spus lui Taehyung că totul va fi bine, atunci ar fi mințit.
Orice ar fi spus ar fi fost o minciună, deoarece nimic nu era bine. Totul era departe de bine.
________________
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Va multumesc atât de mult pentru cifrele acestea. Nu va imaginati ce inseamna cu adevarat pentru mine
Va ador si va sunt sincer recunoscătoare pentru tot
Va ador atât de mult si imi vine sa ma îmbrățișez pe fiecare dintre voi
