strange things ||vminkook||

62

Jimin s-a apropiat de o fată și a bătut-o ușor pe umăr, fata întorcându-se cu fața spre el.

"Hei, umm, bună, îmi poți spune unde este cea mai apropiată stație de taxi?" Fata a scos un țipăt și a început să tragă de obrajiorii moi al lui Jimin.

"Ești cel mai drăguț chinez pe care l-am văzut vreodată." Jimin i-a îndepărtat mâinile murdare de pe fața lui și a privit-o urât. "Sunt coreean, nu chinez." A mormăit acesta, iar fata a scos din nou un țipăt. Jimin și-a acoperit urechile sensibile din cauză că intensitatea acelui sunet era prea mare.

"Oppa, anahaseyo, Punkin imida. Hajima, oppa." A început să spună, iar ochii lui Jimin s-au mărit. Trebuia să plece cât mai rapid de lângă acel super cringe koreaboo. Nu credea că va găsi astfel de fete în China, dar din păcate, norocul nu era de partea lui.

Blondul a făcut câțiva pași în spate și apoi s-a întors pe călcâie și a început să fugă oriunde vedea cu ochii. Nu ajunsese nici măcar de o oră în oraș, și deja trebuia să aibă fuga vieții lui, deoarece koreaboo-urile erau peste tot și deveneau pe zi ce trece din ce în ce mai rău, iar pronunția lor de semi baltă coreeană îl distrugea cel mai mult pe acesta.

Oricât de rău ar fi, n-ai merita să fi închis cu un koreaboo lângă tine, mai alea dacă ești coreean, acest lucru creând o șansă mare de a fi violat, deoarece era vorba de niște psihopate și dereglate mintal.

Așa zisa 'Punkin' a început să țipe după Jimin când a observat că acesta nu mai era lângă ea, dar Jimin era prea departe. Ajunsese într-un minut la cinci străzi distanță de acea fată și spera că nu va mai da niciodată peste ea.

A găsit până la urmă un domn în vârstă care a fost drăguț și i-a dat instrucțiuni lui Jimin pentru a ajunge la stația de taxi, ba chiar i-a dat și numărul de telefon al stației de taxi.

Jimin și-a așeazat capul pe geam, și s-a uitat după stâlpi acoperiți cu un fel de licheni, deoarece de acolo avea să ia bacteria. Când primul stâlp i-a ieșit în cale, Jimin l-a pus pe șofer să oprească în mijlocul pustiului și să-l aștepte până și-ar fi terminat treaba.

Jimin și-a scos din ghiozdanul pe care îl avea la el niște flaconuri de plastic. A scos cu grijă două bețișoare și le-a folosit pentru a bagă pulberea în acele recipiente. Știa că acea bacterie era foarte instabilă, iar numai cu o atingere a ei ți-ai fi putut curma viața.

După ce a umplut mai bine de zece flaconuri, le-a pus la loc în ghiozdanul său, iar bețișoarele le-a aruncat pe jos, deoarece acele bețișoare ce aveau pe ele praf de molii de mătase puteau imediat să între în contact cu pielea lui, iar acesta având multe zgârieturi făcute de pisica lui Seokjin, riscul de infestare era și mai mare.

S-a dus înapoi în taxi, iar șoferul l-a privit urât. Era de înțeles dacă chinezii aruncau pe jos în țara lor, dar un străin?

"La cel mai apropiat hotel de lângă aeroport." Șoferul a băgat cheia în contact, iar apoi a apăsat ambreiajul.

Jimin și-a strâns mâna. Putea simți tot ce era în capul lui Jungkook și al lui Taehyung, dar și ce simțeau. Îl durea.

"Numai câteva zile și mă voi întoarce."

____________

Koreaboo ii sunt atat de enervanti si au sigur niște probleme psihice

Capitolul asta e scris in timp ce ma uitam la doctor house, deci nu stiu daca are greseli

Fara zece comentarii nu postez capitolul nou