Shape Shifted

Capitolul 24

Nici nu intru bine în sala de clasă pentru începerea orelor de curs, căci o persoană înaltă,zveltă și cu părul foarte creţ vine înspre mine cu pași rapizi.

Minunat,fix persoana pe care voiam să o vă.Oarecum.

"Hei,fato!" mă salută Alma cu un zâmbet larg. "Nu te-am mai văzut pe aici,pe unde ai tot umblat?"

"Am fost ocupată cu...niște chestii.Dar nu am lipsit atât de mult." zic și râd ușor.

"Ce a fost atât de important încât să nu vii la școală?"

"Știi,chiar voiam să vorbesc cu tine despre asta.Dar nu aici și nu acum.Ne vedem în curtea școlii la sfârșitul orelor,ok?"

"Bine." răspunde scurt și se așează în banca ei,iar eu mã îndrept spre a mea și nu ne mai spunem nimic până la sfârșitul orelor.

Mă enervează că nu prea am cu cine vorbi.Hayden nu a venit la școală.Cred și eu,la ce s-a întâmplat azi-noapte.

. . .

Ies din clasă cu pași grăbiţi și mã îndrept spre locul în care stabilisem să mă întâlnesc cu Alma,iar ea nu întârzie să apară.

"Deci,despre ce voiai să discutăm?" mă întreabă curioasă.

"Nici nu știu cum să încep." mă bâlbâi,plecându-mi ușor privirea în pământ.

Ochii ei se micșoreazã,iar sprâncenele i se apropie,dându-mi de înţeles că știe deja ce vreau să spun.

"Lasă-mă să ghicesc,e vorba de Hayden?"

Zâmbetul îi dispare de pe buze.

"Bine...poate.Eu -"

"Ce ţi-am spus eu,Bella?" mă întrerupe,răstindu-se la mine. "Știi foarte bine că nu e ok să stai în preajma lui.E agresiv,de ce nu vrei să mă asculţi?"

"Alma,ce naiba? De ce te enervezi așa de fiecare dată când este adus în discuţie?"

"Nu te duce acolo,nu vrei să deschidem subiectul ăsta.Am motivele mele pentru care îl urăsc."

Simt cum îmi explodează capul de nervi așa că încep să îi spun crudul adevăr verde-n faţă.

"Știi ceva? Chiar vreau să intru în subiect.Știu foarte bine ce s-a întâmplat între voi,mi-a spus tot! El nu ţi-a făcut niciun rău.De ce insiști că e agresiv? Are motivele lui pentru care este așa cum este,dar bineînţeles că ţie nu ţi-a păsat pentru că erai ocupată să ţi-o tragi cu altcineva pe la spatele lui,de parcă nu avea destule pe cap!"

Ochii ei se mãresc și pot vedea de aici cum maxilarul i se încleștează.

"Despre ce tot vorbești? E și normal să mă fi dus la altcineva,el nu poate avea sentimente pentru nimeni! Sunt mai mult decât sigură că nu simte nimic pentru tine!"

Vorbele ei nu se simt ca altceva decât o săgeată în inimă.Mă dor.

"Ca să știi și tu,are un suflet mai bun decât crezi,dar ţie nu ţi-a păsat deloc.El plângea în timp ce tu îl înșelai!Puteai doar să îi spui că ceva nu e în regulă în loc să îl fraierești!"

Dupa aceste vorbe,mã întorc și plec,lăsând-o singură pe Alma în curtea liceului.

Prea mult stres pentru ziua de azi,nu vreau să mai văd pe nimeni.Vreau acasă.

La casa care nu e a mea dar unde mă simt ca acasă.