Shape Shifted

Capitolul 22

PERSPECTIVA LUI HAYDEN

Intru în duș și las apa fierbinte să curgă în jos pe corpul meu,în încercarea de a mă relaxa.

Știam eu.Știam eu că o să se ajungă la așa ceva.Eram sigur că Bella își va da seama că îi ascund ceva.

Dar problema e că nu pot să mă duc la ea pur și simplu și să îi spun "Hei,am de gând să îţi zic o poveste frumoasă.Știi,se întâmplă să mă fi îndrăgostit cândva de o persoană și să fi fost prima cu care am avut relații intime,ca după câteva zile să o găsesc naibii în pat cu altcineva și să îmi reproșeze că nu îi place că sunt prea închis în mine și alte porcării de genul.Asta și faptul că antrenorul mereu mă freacă la cap cu chestia asta de fiecare dată când îmi umblă ochii după o fată și nu face altceva decât să mă calce pe nervi de fiecare dată când îmi aminteșe chestia asta.Nu de alta,dar am avut o cădere emoţională și am plâns ca un idiot,ceea ce nu fac prea des."

Dap,ar suna aiurea.

Nu pot să îi spun asta.Aș părea slab și sensibil și chiar nu îmi doresc să îmi vadă nimeni latura asta,având în vedere că lumea se cam sperie de mine,și nu îmi pare rău chiar deloc.Chestia asta îmi oferă îndrăzneală.Măcar atât să am, un caracter intimidant.

Îmi sprijin fruntea de peretele cabinei de duș și încep să văd în ceaţă,din cauza peliculei subţiri de lacrimi ce se formeazâ în faţa ochilor mei.Încep să mă usture și abia mai sunt în stare să respir din cauza modului în care încerc să îmi potolesc hohotele.E ok, doar mă descarc.Cred.

Nu ar trebui să plâng.

Tresar ușor,atunci când am aud niște bătăi mici în ușă și o voce feminină strigându-mă.

"Hayden!" mă strigă Bella cu un ton îngrijorat de pe partea cealaltă a ușii. "Ești ok? Stai de mai bine de o oră în duș."

Sunt ok? Nup,cu siguranţă nu.Aș da orice să fiu în stare să îi spun toate lucrurile astea,dar pur și simplu nu pot.Nu e stilul meu să îmi înșir toate problemele pe tavă în fața tuturor.

"Da,sunt bine!" strig și eu la rândul meu din cabina de duș,unde apa devine tot mai rece.

Atât de rece.

Atât de rece încât îmi îngheaţă corpul.Atât de rece încât îmi îngheaţă sângele în mine.Atât de rece încât îmi îngheaţă gândurile,sentimentele și emoţiile.

De asta am nevoie.Am nevoie să scot toate gândurile astea idioate din capul meu.

La naiba cu sentimentele și cu ideea de a ţine la cineva.

Eu de ce nu pot avea o viaţă normală?De ce nu pot avea o viaţă ca în filmele alea clișeice cu adolescenţi unde e povestea aia dintre un băiat și o fată care trăiesc fericiţi până la adânci bătrâneţi și duc o viaţă în roz?

De ce fix persoanele la care ţin cel mai mult sunt cele care mă trădează cel mai tare?

De ce e lumea asta atât de futută?

Opresc apa,ies din duș și mă usuc,după care trag rapid pe mine o pereche de boxeri și niște pantaloni scurţi până la genunchi.

Îmi ridic capul ca să mă uit în oglindă și rămân perplex atunci când văd roșeaţa din ochii mei și cearcănele pe care le am din cauza plânsului.

De ce tot continui să plâng ca un idiot?

Ieșind din baie,mă îndrept spre dormitor,ca să o zăresc pe Bella stând în șezut pe pat,uitându-se în gol.Mă apropii ușor de ea și îmi așez blând o palmă peste umărul ei,iar când mă observă,tresare.

"Sunt eu,nu un criminal în serie și nici acel bau-bau de care ţi-am spus cândva."

"Mereu trebuie să îmi amintești de bau-bau-ul ăla de sub pat?" spune ea în timp ce râde de gluma mea stupidă.

Are un zâmbet așa de frumos și îmi place la nebunie cum ochii ei verzi se luminează atunci când e veselă.Iubesc asta.

"Hei,nu te lua de prietenul meu imaginar,e un tip de treabă.O să îţi fac cunoștinţă cu el într-o zi."

"Doamne,Hayden.Nu ai toate ţiglele pe casă."

"Într-adevăr...mă ajuţi să le pun? Ce ne facem dacă vine ploaia?" îi răspund ușor sarcastic și izbucnim într-un râs nebun.

Râsul este fix medicamentul de care am nevoie pentru starea mea de rahat.

"Le punem mâine dimineaţă.Hai să dormim acum,îmi e somn." se potolește din a râde și mă trage de braţ înspre pat.

Mă întind și îmi pun braţele sub cap,apoi îmi închid ochii.Dar nu pot să adorm.

"Bella?"

"Hmm?" îmi răspunde obosită,stând pe spate și cu părul lung și neted împrăștiat pe pernă.

"Ai putea să...nu știu...să te joci prin părul meu sau ceva?Mă face să adorm mai repede."

Îmi zâmbește cald și își trece lent mâna prin buclele mele,înainte și înapoi,relaxându-mă instantaneu.Ochii mei se închid încet la loc și cad într-un somn adânc.