"Bella,pe aici." spune Hayden atunci când vede că o iau în altă direcție față de cea în care o ia el.
"Sunt destul de sigură că liceul e pe aici."
Afară plouă cu găleata și s-a făcut destul de frig.Unde ești,soare?
"Și cine a spus că mergem la liceu pe jos pe vremea asta?Vino încoace." mă ia de mână și ne îndreptăm spre ceva ce seamănă cu un garaj.
Ușa garajului respectiv se deschide și înăuntru se află o mașină,destul de mare,de culoare neagră.
"A cui e mașina asta?"
"A fost a tatălui meu,acum o folosesc eu.Hopa-sus." îmi spune după ce deschide portiera.
"Îmi pare cunoscută.Nu e cea în care ne-am urcat atunci când am reușit să ieșim din clădirea lui John?"
"Ba da.Doar că atunci era Gregg la volan-dacă îți aduci tu aminte-și după ce ne-a dus pe toți acasă a ținut mașina la el o vreme.Nu de alta,dar dacă erau camere de luat vederi pe acolo și m-ar fi văzut pe mine urcând la volan,ar fi știut direcția în care ne îndreptăm și probabil ne-ar fi omorât pe amândoi.Locul în care am fi parcat ne-ar fi confirmat locația.
"Cum crezi că ar fi știut locația în care ne-am fi îndreptat?Am fi putut merge oriunde."
"Din moment ce aș fi urcat eu la volan ar fi fost logic că ne ducem acasă.Și înainte să întrebi,John știa unde stăm din moment ce am fost vecini cu el și am și vorbit odată cu el chiar în fața ușii apartamentului nostru.Cum mașina a fost condusă de o persoană pe care ei nu o aveau în vizor,nu aveau de unde să știe unde ne ducem,așa că probabil au renunțat la ideea de a ne căuta.O idee tot aveau despre zona în care locuiam-doar erau aliații lui John-dar nici măcar ei nu erau siguri.Din moment ce nu au văzut mașina la locul ei,nu ne-au mai căutat prin zona respectivă...asta dacă ne-au căutat."
"Wow,cred că ai stat ceva timp să gândești planul ăsta."
"Nu chiar,e mai mult o chestie de logică."
Se face liniște până ajungem la liceu.Mă uit pe geamul mașinii cum plouă,iar Hayden continuă să fie atent la drum.
. . .
"Bella!" aud o voce de fată strigându-mă,atunci când intru în liceu alături de Hayden.
"Amy!Hei,ce mai faci?"
"Eu sunt bine,haideți să mergem la ore,întârziem."ne spune amândurora și mă prinde de braț.
"De ce vă grăbiți așa?Mai sunt 5 minute,am timp să îmi iau și micul dejun dacă vreau." se plânge Hayden.
"Să înțeleg că ești una dintre persoanele care preferă să stea jumătate de oră să își caute un loc unde să se așeze,nu?" se uită Amy la el,cu ochii mari și cu sprâncenele ridicate.
Hayden oftează ușor și clipește lent,după care privirea lui ajunge din nou asupra noastră.
"Bine,fie,să mergem." își dă ochii peste cap și își pune picioarele lungi în mișcare.
Intrăm în sala de clasă și căutăm fiecare câte un loc în care să ne așezăm.
"Hei,au pus bănci de trei locuri.Haideți să stăm împreună." sugerează Amy.
Îmi aleg locul din mijloc,între Amy și Hayden.Sala începe să se umple cu elevi,iar în fața noastră se așează o fată cu părul șaten spre blond.
"Neața,Amy!"se întoarce spre aceasta și îi zâmbește."Ce mai -" cuvintele i se întrerup brusc atunci când mă zărește. "Bella!Nu știam că înveți aici!" exclamă Hayley.
Conversația noastră este întreruptă de profesoara ce intră pe ușă ca un fulger.
"Bună dimineața!" ne salută politicos."Am de făcut un mic anunț." își împreunează mâinile."Din păcate,elevele noastre,Alma Andrews și Emma Wilson nu vor fi prezente la ore o vreme,deoarece au fost internate în spital în urma câtorva traumatisme urâte."
Eu și Amy ne uităm una la alta,după care îmi întind mâna în semn de "bate palma".
"Dar am o veste bună."continuă profesoara."Colegii voștri,Hayden Smith și Bella Summers au reușit să își facă din nou apariția pe aici."
De îndată ce profesoara rostește aceste cuvinte,văd cum cineva dintr-o bancă ce se află ceva mai în față se întoarce și se uită insistent înspre mine.Un tip cu părul negru,cu puțină barbă,tuns scurt și cu ochii de un verde-albăstrui.Pare genul de persoană care te intimidează destul de repede.
Aparent,nu sunt singura care îi observă privirea apăsătoare.
"Bella,Devon se uită la tine." îmi șoptește Amy,lovindu-mă ușor cu cotul.
Hayden o aude și își îndreaptă atenția spre noi pentru scurt timp,după care ochii lui scanează sala de clasă și dau de tipul respectiv.În momentul în care îl observă,corpul i se încordează vizibil,iar privirea lui devine destul de întunecată,sprâncenele împreunate trădându-i nervozitatea.
"Hayden,ești ok?" îl întreb îngrijorată,atunci când văd că până și respirația începe să îi accelereze.
"Dacă idiotul ăla se mai holbează mult la tine,jur că mă ridic din bancă." se răstește,iar profesoara pare să îl observe.
"Smith!Mai încet,te rog." îi reproșează aceasta.
Tipul ăla,Devon,continuă să se uite încoace și să mă sfâșie cu privirea,după care dă din sprâncene și îmi face cu ochiul.Ce mama naibii?
"Hei,frumoaso." îl aud cum șoptește și sincer mă mir cum de nu este și el observat de profesoară,având în vedere că el stă mai în față.
"Întoarce-te la bancă,Devon." se răstește Hayley înspre el,iar el se întoarce la locul său.
Pot observa cum Hayden se relaxează,dar sunt sigură că asta nu va dura mult.
CITEȘTI
Shape Shifted
Teen FictionHayden Smith este un tânăr în vârstă de 19 ani cu un trecut complicat și o atitudine pe măsură, care şi-a dedicat viaţa înotului de performanţă de când era copil, neavând însă parte de prea multă susținere. Când în calea sa va apărea o persoană cu o...