Capitolul 48

53 4 0
                                    

PERPSECTIVA LUI HAYDEN

Lumina puternică a soarelui îmi intră direct în ochi,trezindu-mă destul de rapid.Mă ridic ușor din pat și îmi întind toţi mușchii din corp.Încerc să ies din cameră în liniște ca să nu o trezesc pe Bella,dar bineînţeles că din cauza stării de somnolenţă trebuie să mă împiedic eu cumva și să-mi lovesc piciorul de colţul patului, ca mai apoi zgomotul impactului să se audă în toată cameră.

"Băga-mi-aaaș...înjur în șoaptă,mai mult pentru mine,în timp ce aștept să mi se calmeze durerea.

"Ești ok,Hayden?" mă întreabă Bella cu o voce somnoroasă atunci când se trezește.

"Îhm." mormăi, dar sună mai mult a geamăt."Sunt ok,perfect chiar." 

Ochii mei fiind strâns închiși de durere.

"Nu prea pari." râde ușor.

Conversaţia noastră este întreruptă de un telefon care sună.Al meu telefon care sună.

Antrenorul.Yey.Răspund și nici nu apuc să zic "alo" căci vocea începe să îi tune prin telefon :

"SMITH! UNDE NAIBA UMBLI? AI UITAT DE CAMPIONAT?"

"Ce?A început deja?"

Încerc totuși să nu răcnesc la fel cum face el.

"Evident,ameţitule." se calmează."Mișcă odată.Ne vedem aici." zice și încheie apelul.

Arunc telefonul și îmi trec frustrat mâna prin prin păr,oftând cu putere.

"Ce s-a întâmplat?" mă întreabă Bella confuză atunci când încep să mă învârt prin cameră după echipamentul pe care habar nu am pe unde l-am pus.

"A început campionatul și eu nu sunt acolo.Ugh,la naiba,mi-ai văzut echipamentul?"

Nu îl găsesc nicăieri.E dita-mai ghiozdanul,unde dracu' aș fi putut să îl pun?

"Hei,calmează-te,trebuie să fie pe undeva."se ridică din pat și începe să caute și ea.

"Și...se întâmplă să fi uitat să-i spun antrenorului că nu vei mai participa."adaug.

"Lasă asta,rezolvăm noi cumva." mă bate ușor pe umăr în semn de încurajare.

După lungi,lungi,foarte lungi căutări,reușesc să îmi găsesc ghiozdanul,ascuns pe undeva pe după dulap.Arunc rapid un trening pe mine și mă încalț,iar Bella procedează la fel.

"Ce-o fi,o fi." spun și ieșim pe ușă,emoţiile mele începând să își facă apariţia.

. . .

"Aţi ajuns în sfârșit,credeam că v-a călcat o mașină."ne întâmpină Gregg,râzând.Pare foarte relaxat.El a fost întotdeauna tipul relaxat.

"Neaţa și ţie." îi răspund cu o ușoară notă de sarcasm în voce."Unde-i antrenorul?"

Gregg nu apucă să îmi răspundă căci profu' își face apariţia de după colţ.

"Aici erai.Ești în seria de acum." zice și arată înspre mine. "Fugi repede,ești la proba de două sute de metri în stilul liber."

"Liber?De ce nu m-ai pus la fluture?"

"Fluturele e un procedeu obositor,nu pot risca să îţi vină rău în bazin din cauza asta.Să îţi amintesc că acum câteva zile ţi-am găsit drogurile alea în sânge?Știi doar că din cauza lor,la cel mai mic efort,leșinai sau ceva."

"Aș fi putut să nu particip deloc dar hei,mulțumesc de grijă."

"Încetează,Smith." tonul lui devine mai dur."Hai,daţi-i drumul la vestiar și schimbaţi-vă.Sunteţi aceeași serie."

Speram să nu ajung niciodată în situaţia de a mă întrece cu prietenul meu cel mai bun.La naiba.

"Vezi că Bella nu poate participa,apropo." zic în timp ce îmi ridic indexul în aer.

"De ce nu?" se enervează.

"Pentru că nu poate.Tu doar fă ceva și scoate-o din competiţie,bine?"

"Hayden,ce mama naibii se tot întâmplă cu tine?Îmi ascunzi chestii și nu îmi place."

"Îţi explic mai încolo." îi spun rapid antrenorului și mă întind spre Bella pentru a-i oferi un sărut scurt pe obraz,după care îmi iau tălpășiţa spre vestiar odată cu amicul meu.

. . .

Pe măsură ce mă pregătesc de întrecere,mici fiori încep să îmi treacă prin corp.Frică.Asta simt acum.Doar frică.Îmi duc frustrat mâinile pe faţă,apoi mi le trec prin păr,oftând cu putere.Îmi e frică,recunosc.Nu am mai avut emoţii de genul ăsta de mult timp.Efectiv sunt blocat,îmi tremură genunchii iar respiraţia mea e necontrolată.

Unde îmi e casca?

Unde îmi sunt ochelarii?

Unde îmi e capul? Cred că înnebunesc.

De ce toţi din vestiar sunt gata?Și de ce atunci când îi privesc am senzaţia că toţi sunt mai buni decât mine,că toţi sunt mai profesioniști decât mine și că nu o să îi pot întrece niciodată?

"Hayden,te simţi bine?" aud vocea lui Gregg lângă mine,în timp ce o palmă de a lui se află pe umărul meu.

"Ce?"tresar. "Da,sunt ok,de ce întrebi?" mint.În mod evident nu sunt bine.

"Poate pentru că ești palid,pot simţi cum tremuri..." îmi analizează chipul. "...curg apele de pe tine și arăţi de parcă nu mai poţi respira?Nu te supăra dar la mine asta nu se numește în regulă.Și ţi s-au înroșit ochii."

Îmi plimb privirea prin încăpere în încercarea de a nu face contact vizual cu el.

"Ai emoţii,nu-i așa?" mă întreabă de parcă mi-ar citi gândurile.

Eu doar mă uit la el și nu spun nimic.

"Frate,liniștește-te.E doar o întrecere,nu ai de ce să te temi.Ai mai făcut asta de atâtea ori,știi doar câte medalii ai,nu?"

"Da,știu.Dar,nici nu m-am antrenat calumea,poate mi se face iar rău...naiba știe."

"Nu păţești nimic,încearcă să fii optimist,doar ești olimpic."

Ne holbăm efectiv unul la altul.După privirea lui jur că are ceva de gând.

"Știu că s-ar putea să par homosexual acum, dar..."

Nu își mai termină fraza și mă ia în brațe.O îmbrățișare prietenească, de care trebuie să recunosc că aveam nevoie.O îmbrățișare de încurajare, ca între frați.Mă bate ușor cu palma pe spate și se desprinde de mine.

"Nu comenta, știu că aveai nevoie de asta."

"Apropo, nu e nimic rău în a fi homosexual." zic eu râzând.

"Așa e.Dar vreau totuși să mai am lipici la fete, știi?"

Face o pauză scurtă pentru a se opri și el din râs, apoi adaugă :

"Să mergem."

Îmi pun casca și ochelarii pe care,slavă domnului,i-am găsit și intru în sala bazinelor.

"Vezi că ești pe culoarul 4." îmi spune amicul meu.

Noroc de el,că eu nu am idee încotro să mă duc.

"Tu pe care ești?" întreb curios.

"Pe 5." răspunde simplu.

Minunat.Pe lângă faptul că nu voiam nici în ruptul capului să mă întrec cu el mai trebuie să fim și unul lângă altul?Nu vreau să am parte de niciun fel de competiţie cu el.Dacă îl bat se poate supăra...sau invers?Nu știu.În orice caz,e una dintre puţinele persoane care mă suportă și aș vrea să mă suporte în continuare.

Ce noroc mai am și eu.

Shape ShiftedUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum