Shape Shifted

Capitolul 67

Îmi deschid ușor ochii și observ că în jurul meu e destul de întuneric.Mă ridic în șezut și îmi întind mușchii din corp,apoi mă uit de jur împrejur.Bella e lângă mine și doarme,pătura fiind toată mototolită peste corpul ei.E clar,o să avem un război pe pătură de acum înainte.Trebuie să mai fac rost de una.

Stai puțin...ce naiba?Când am adormit?Cât e ceasul?

Îmi caut telefonul în buzunarul pantalonilor și mă uit la ceas.Nouă seara.

Cum?!Am dormit nouă ore?Nici nu mă mir că e întuneric în jurul meu.Mă duc și aprind lumina,dar regret acest lucru instantaneu atunci când Bella strânge brusc din ochi și începe să se foiască prin pat,ridicându-se mai apoi în șezut.

"Scuze,nu am vrut să te trezesc." îi șoptesc,de parcă ar mai fi și alți oameni adormiți prin cameră înafară de noi.

"E ok." îmi răspunde și apoi cască."Apropo,neața,ai dormit bine?"

"Neața?" zic confuz și încep să râd."E nouă seara,Bella."

"Nouă seara?!" 

Se dă brusc jos din pat.

"Dap,aceeași reacție am avut-o și eu."  ridic din umeri,apoi iau telecomanda și pornesc televizorul.

Atât ochii mei cât și ai Bellei se fac mari și șocul se așterne pe fețele noastre când vedem ce apare pe ecran. 

"Avem vești noi în cazul tânărului electrocutat la liceul central.Se pare că vinovatul a fost găsit.Cu câteva zile în urmă a avut loc un scandal urmat de o bătaie între victimă și un coleg de clasă,după cum a mai fost menționat.Acesta a fost găsit vinovat și arestat pentru tentativă de omor,iar directorul liceului s-a gândit că cea mai bună soluție este exmatricularea acestuia,însă,se mai discută pe această temă."

"Devon a fost?" întreabă Bella.

"Așa se pare."

Văd roșu în fața ochilor.Controlează-te Hayden,nu izbucni.

"Dar care e faza cu voi până la urmă?"

Nu spun nimic și mă uit în gol.

"Hayden..."

"Nu contează,Bella.Întotdeauna a avut ceva cu mine,oricum."

"De ce spui asta?Haide,povestește-mi.Știi că poți avea încredere în mine."

Îmi trec mâna prin păr și oftez.

"Bine." zic și ne așezăm înapoi pe pat,unul în fața celuilalt.

"Deci,de ce crezi că Devon a avut mereu ceva cu tine?"

"Pentru că am făcut o tâmpenie."

Mă rog,am făcut multe tâmpenii la viața mea dar hai să o lăsăm așa.

"Cum ar fi?"

"Păi,cum să încep...noi am fost prieteni destul de buni acum câțiva ani.Eu treceam printr-o perioadă destul de dificilă din punct de vedere financiar.Trebuia să îmi plătesc antrenamentele și nu aveam cu ce,având în vedere că tatăl meu nu făcea altceva decât să consume oxigenul pe aici.Așa că,am împrumutat o sumă destul de mare de bani de la ei,dar nu am mai reușit să i-o înapoiez.A început să îmi poarte pică din cauza asta și a început să îmi facă zile fripte.Făcea mișto de mine,de faptul că eram claustrofob,de chestia asta cu banii,până când nu am mai putut să îmi stăpânesc furia și am sărit la bătaie.Ajunsesem să îi rup o mână sau un picior.De atunci,nu am mai interacționat unul cu altul.În schimb,de fiecare dată când am fost cu o fată,a încercat să mi-o fure de sub nas și a reușit.Mă rog,nu că aș fi fost cu prea multe fete."

"De asta te-ai enervat așa când îmi făcea ochi dulci?"

"Exact.Deși,în cazul celorlalte fete nu m-am enervat așa,pentru că la ele nu am ținut așa cum țin la tine.Nici măcar nu au fost relații lungi pentru că,în momentul în care îmi vedeau latura mai urâtă,fugeau.Tu m-ai înțeles mereu și nu ai fugit de mine,mi-ai fost tot timpul aproape și îmi era frică să nu te pierd și pe tine."

"Tu chiar crezi că te-aș fi lăsat pentru el?"

"Devon arată bine,trebuie să recunoști.Poate chiar mai bine ca mine,din moment ce atrage atâtea fete în plasa lui.Are un talent de a intimida oamenii și de a-i manipula și îmi era frică să nu cazi și tu în capcana lui.El merge pe doar pe principiul ne-o tragem și plecăm."

"Nu aș pleca de lângă tine pentru nimeni,oricât de bine ar arăta.Și în plus de asta interiorul este mai important decât exteriorul.Degeaba ești frumos dacă ai o personalitate urâtă.Și dacă e nevoie să vorbim despre fizic,din punctul meu de vedere,tu arăți mai bine decât el.Ești mult mai înalt,ai un corp armonios și să nu mai spun de buclele tale în care m-aș juca toată ziua și ochii tăi albaștri după care sunt înnebunită." 

Nu mă pot abține să nu las un mic zâmbet să îmi scape.

"Dar și el are -"

"Nu sunt la fel,Hayden." mă întrerupe ea,știind deja ce vreau să zic."Albastrul ochilor tăi e pur și din el se citește bunătatea,se vede că ai vărsat mai multe lacrimi decât trebuie la viața ta și că iubești și ai suferit.El nu are un albastru pur.Defapt, nici măcar nu cred că sunt chiar așa de albaștri, par mai mult verzi.Da, eu am observat detaliul ăsta.Și știi vorba aia...?"

"Care?"

"Ochii verzi, niciodată să nu-i crezi.Nu e o persoană de încredere și ascunde doar ură în privire."

"Și eu am urât.Și eu am făcut chestii nasoale,nu sunt chiar roz.Multe le-am făcut chiar în fața ta,precum -"

"Shht,nu o spune.Știu la ce te referi." zice ea apoi își lipește buzele de ale mele pentru un sărut scurt."Nu plec nici în ruptul capului de lângă tine.Țin prea mult la tine,în ciuda prostiilor pe care le-ai făcut.Dar toată lumea face tâmpenii,nimeni nu e perfect.Nu te-aș lăsa singur,de izbeliște,niciodată.Indiferent de circumstanțe.Ești cea mai importantă persoană din viața mea și nu ești așa de rău pe cât crezi că ești.Te-ai schimbat foarte mult de când te-am cunoscut.Te-ai schimbat în bine."

"Mulțumită ție m-am schimbat,tu m-ai făcut să simt că am pentru ce lupta.Am vrut să îmi iau viața de multe ori,dar de când ești lângă mine,nu mai simt nevoia să fac asta.Nici nu știu cum să mă revanșez."

"Nu e nevoie să te revanșezi,nu am făcut nimic special.Eu ar trebui să îți mulțumesc că m-ai fost alături când nici măcar propria mamă nu mi-a fost.Nu știu dacă ai observat,dar și când am o stare proastă sau sunt obosită...îmi revin repede dacă ești lângă mine.E suficient doar să stai lângă mine, fără să miști un deget și e totul mult mei bine.Îmi redai toate forțele și mă ajuți să mă ridic.Mi-ai redat încrederea în mine,mă faci să mă simt iubită și fericită."

Îmi plec privirea în pământ și simt că mi se încălzesc obrajii,senzație pe care nu am mai simțit-o până acum...sau nu am băgat-o de seamă.Zâmbesc și în secunda următoare,brațele Bellei se strâng în jurul corpului meu.Își așează capul pe pieptul meu iar eu o țin lipită de mine,sărutând-o blând pe creștet.

"Ar trebui să auzi și tu cu ce viteză îți bate inima." zice ea.

"Știu cum bate,o simt.Mulțumită ție bate așa."