PERSPECTIVA LUI HAYDEN
Eram sigur că nu va dura mult până când idiotul de Devon să se întoarcă din nou și să o absoarbă din priviri pe Bella.Care e problema lui?Nu vede că sunt aici?L-am mai bătut o dată și a ajuns la urgențe cu o mână ruptă.Nu am chef de probleme,din nou.Mi s-au întâmplat destule în ultima vreme și sunt sătul până peste cap.
"Nu te uiți la mine,frumoaso?" îl aud din nou cum șoptește,iar eu îmi duc din instinct mâna înspre a Bellei și îmi împleticesc degetele cu ale ei,strângând destul de tare.
"Hayden,la naiba,de ce mă strângi așa?"
"Ești a mea,nu-i așa?" vorbesc destul de tare,asigurându-mă că Devon aude așa-zisa mea șoaptă.
"Poftim?Ce vrei să spui?"
"Tu doar răspunde-mi la întrebare,Bella." zic în timp ce mă uit înspre idiotul ăla pentru a vedea dacă funcționează micul meu plan.
"Da."îmi răspunde scurt."Normal că sunt a ta."
Las un zâmbet de învingător să se așeze pe chipul meu în timp ce mă uit din nou după privirea de gheață a lui Devon,sperând că nu o voi mai vedea.Dar cum ghinionul mă lovește din cinci în cinci minute,bineînțeles că nu se întoarce la bancă.
"Ai fi putut alege ceva mai bun de atât,blondo." zice pe un ton dezaprobator,în timp ce eu continui să mă uit urât la el.
Jur,tipul ăsta și-o caută cu lumânarea.De sute de ori a încercat să mă enerveze și tot de atâtea ori a dat de dracu'.S-ar putea să aibă din nou o întâlnire cu el.
"Întoarce-te la bancă,tu,chestie ce ești." se răstește Amy.
Cu toate astea,Bella îl ignoră.Nu știu cum reușește să își păstreze calmul.Ar trebui să mă învețe și pe mine șmecheria asta.
"Bella,te rog eu,spune-i să înceteze,că de nu..."
"Ignoră-l doar,așa trebuie să procedezi cu oamenii de genul ăsta." râde ușor.
"Mi-ar plăcea să îl ignor,dar nu pot.Mă enervează de îmi sar capacele.Nu îmi plac persoanele care se holbează." mă încrunt și îmi încleștez maxilarul.
"Ești cumva gelos,Hayden?" intervine Amy în discuția noastră,părând amuzată de nervii mei.
"Ce?Nu,doar că nu îmi place când se uită cineva așa la ea."
Privirea lui Devon se îndreaptă spre mine și bineînțeles că nu durează mult până să își deschidă gura.
"Știi,prietene,ai putea să mi-o împrumuți în loc să fii egoist și să o ții doar pentru tine.Cred că oricine ar vrea să i-o tragă unei blonde."
După ce spune toate balivernele astea,nervii mei se transformă într-o furie incontrolabilă și mă ridic brusc din bancă,îndreptându-mă ca fulgerul înspre el.
"Hayden,ce faci?!" strigă Bella iar privirile celorlalți se îndreaptă înspre mine,inclusiv cea a profesoarei.
Dar nu îi bag în seamă și prind în pumni gulerul său,apropiindu-l brusc de mine.
"Îți jur,idiotule,dacă mai ai tupeul doar să te uiți la ea-nu să o atingi,doar să te uiți la ea-o să te torturez și te las fără dinți în gura ta mare,ca mai apoi să te omor în mijlocul străzii în cel mai crunt mod posibil!" urlu cu putere înspre el,vocea auzindu-se probabil până în capătul celălalt de liceu.
Devon este de un calm greu de imaginat.Se uită înspre mine de parcă ar fi surprins,ca mai apoi să râdă scurt și să se încrunte brusc.
"E numai gura de tine,Smith.Oricine ar putea să i-o tragă fetei ăsteia mai bine decât tine." rânjește,iar eu nu mă mai pot stăpâni și îl trântesc de podea,ca mai apoi să îi zbor doi pumni în dinți.
Nu apucă să riposteze.Simt cum încep să tremur de furie.
"Băieți,încetați sau chem poliția!" strigă profesoara înspre noi,în timp ce încearcă să ne despartă.Dar lipsa ei de forță nu o prea ajută.Chiar deloc.
Unul dintre genunchii lui Devon mă lovește puternic în piept,făcându-mă să îmi pierd tot aerul din plămâni pentru câteva secunde.Dar efectul loviturii nu durează mult căci îmi ridic unul dintre pumni și îl lovesc în maxilar,întorcându-i capul într-o parte și văzând cum picături mici de sânge roșu aprins îi ies din gură.
"Nenorocitule!Mă lași fără dinți!" strigă înspre mine,calmul său de mai devreme dispărând pe ușă.
"Poate cu ocazia asta mai taci și tu din gură!"urlu și dau să ridic din nou mâna dar simt doua mâini mici peste umerii mei care mă trag brusc în spate,îndepărtându-mă de el.
"Bella,ce naiba?!Lasă-mă doar să -"
"Nu,Hayden!" mă întrerupe,apoi începe să șoptească astfel încât să o aud numai eu. "Ai mai omorât pe cineva,nu știu dacă scapi basma curată dacă îl omori și pe el iar eu nu știu ce aș putea face să te scot din pușcărie."
Mă uit în ochii ei și pot vedea cum frica se ascunde în aceștia.Verdele lor este ceva mai închis la culoare,întunecându-i privirea.Încep să tremur și mai grav ca înainte.Din toate încheieturile.
"O să mă răzbun pe tine,vei vedea." îl aud pe Devon în spatele meu.Se ridică de jos în timp ce își ține palma la gură pentru a opri sângerarea și iese pe ușă.
Câteva secunde se face o liniște profundă în clasă,până să simt niște degete reci așezându-se pe brațul meu.
"Hai să mergem la cabinet." îmi spune Gregg în timp ce trage ușor de mine.
"Tu când ai apărut?De când ești aici?"
"Am ajuns după voi dar nu cred că m-ai observat.Stăteam cu Devon în bancă.Haide."
"Mă simt bine,nu am nimic." îi spun și încerc să îmi smulg brațul din mâna lui.
Bella îmi pune o mână pe obraz,privindu-mă îngrijorată.
"Cred că ar trebui să te duci,Hayden.Dinții lui Devon se mai pot pune la loc dar plămânii tăi mai greu.Ți-a fript ăla un genunchi de și-a dat seama toată lumea că ai rămas fără aer.Nu vrei să știi cum s-a auzit.Plus că tremuri de parcă ești băgat în priză."
"Of,bine.La naiba."
"Mergeți voi doi cu el,să nu se mai întâmple ceva." ne sugerează profesoara."Și să nu mai aibă loc astfel de incidente la ora mea,altfel aduc întăriri.De data asta scapi."
Ieșim toți trei din sala de clasă și ne îndreptăm spre cabinetul medical al liceului.Nu e ca și cum merg doar de gura lor.
CITEȘTI
Shape Shifted
Teen FictionHayden Smith este un tânăr în vârstă de 19 ani cu un trecut complicat și o atitudine pe măsură, care şi-a dedicat viaţa înotului de performanţă de când era copil, neavând însă parte de prea multă susținere. Când în calea sa va apărea o persoană cu o...