Jocul Focului (În curs de editare)

Capitolul 21

Diana

Îl las în urmă. Știu că a fost un gest lipsit de politețe , însă o merită din plin. Pornesc spre masa consiliului, toți ridicându-se în semn de respect.

-Prințesă Diana, mă bucur să vă întâlnesc! Permiteți-mi să vă spun că arătați minunat! Îmi îndrept privirea spre cel care a vorbit și mă opresc în doi ochi de smarald. Erau stranii.

-Mulțumesc mult! Să începem! Îmi mut privirea spre Lucifer și discuția legată de vindecarea raniților a început. Aceasta a durat aproape două ore. Două ore în care am fost sfredelită de tipul cu ochii verzi și topită de caldura emanată Haedes. Mă privea intens și pielea mea trădătoare s-a făcut de găină. Perfect!

- Ești de acord cu asta Diana? Sunt distrasă de vocea lui Lucifer și îmi întorc privirea spre el.

- Lucifer sunt de acord. Vindecătorii angelici vor vindeca toți răniții. Iar plus de asta, copii și bătrânii care suferă de boli grave vor primi și ei tratament . Le zâmbesc tuturor și aceștia dau din cap mulțumiți.

-Atunci ședința se încheie! Mă ridic după scaun, în timp ce vocea băiatului umple întreaga sală.

- Prințesă, ai dorii să îmi explici mai multe lucruri în particular? Am fost distras și nu am auzit întreaga discuție! Tipul îmi zâmbește amuzat și dacă până acum credeam că Haedes are cel mai arogant zâmbet, mi-am schimbat părerea. Închid ochii, mă calmez și îl privesc încruntată. Nu am nevoie de prostiile sale acum.

- Ce ai vrea să știi? Îl privesc intens și acesta își unește mâinile pe suprafața mesei.

- Multe. Și dacă se poate, aș dori și câteva amânunte despre tine, Diana! În particular m-aș simți mai în largul meu și desigur și pe tine te-aș putea ajuta să te relaxezi. Pari rigidă! Știi care este cel mai bun tratament pentru asta? ! Mă încrunt la întrebarea lui ridicolă și simt cum mi se face greață. Toți își îndreaptă privirea spre mine și mă simt jenată . Ăsta cumva îmi propune să facem sex? Aerul din camera devine sufocant, căldura crescând mult peste limitele normalului. Îl fixez pe domnul tupeist și îi dau părul după ureche, ascunzându-mi iritarea prea evidentă.

- Domnule... pentru tine sunt prințesa Diana. Nu voi accepta ca o asemenea întrebare ambiugue și lipsită de bun simț să trezească semne de întrebare pentru cei prezenți. Stai să clarificam aici și acum, monsieur! Dacă te referi la o întâlnire pentru meditații la română sau pentru a te învăța bunele maniere , cu dragă inimă am să te prezint cuiva care te va ajuta să-ți potolești comportamentul grotesc. Îl privesc pentru ultima dată și în cameră se aude un surâs. Mă ridic învingătoare și pornesc spre ieșire, pe chip apărându-mi un zâmbet. Merg spre camera mea , când o adiere caldă, urmată de un trup bine-proporționat, îmi taie calea. Un miros cunoscut îmi trezește toate simțurile și mă încordez pregatită pentru ce-i mai rău. Sunt un amalgam de sentimente și o singură atingere m-ar face să explodez.

-Bună! Un simplu cuvânt și buzele mi se strâng. Întorc capul și respir adânc. Îmi mușc interiorul obrazului, făcându-mă stăpână pe situație. El doar mă privește și încerc să mă misc, să scap din această situație, însă trupul refuză să se miște sub privirea sa. Oricât de mult aș fi încercat să par dezgustată de prezența lui, nu puteam. Ce este în neregulă cu mine? De ce ochii mei îl caută ? Acesta doar mă studiază, iar următoarele sale cuvinte mă dezarmează.

-Nu o să scapi! Privesc abisul din ochii lui și inima mi se face mică.

- Haedes, nu ne jucăm de-a șoarecele și pisica. Pentru numele lui Dumnezeu, încetează cu prostiile. Gândul îmi fuge la cuvintele spuse de el înainte și palma mea face contact cu obrazul lui. Acesta nu rostește niciun cuvânt. Rămâne ca o stană de piatră și într-un final îl ocolesc, inspirând încă o dată mirosul său. Cum aș putea rezista în fața lui? În fața unui bărbat, pe care mai marii zei ar fi geloși?