Jocul Focului (În curs de editare)

Capitolul 22

Haedes

Iar m-a plesnit! Nu îmi vine să cred! Nu este vina mea că ea este așa de.....pe numele lui Lucifer, dacă vreo fată m-a excitat doar cu privirea. Mândria mea de bărbat nu m-a lăsat să o scutesc de o minunată întâlnire, așa că, fiind un vânător înnăscut, am venit după ea. După faza din camera consiliului, unde și-a arătat ghearele și desigur m-a făcut să par un imbecil, a mai apărut și bufonul ăla care bălea la imaginea acesteia.Cine dracu mai este și ăla ? O privea cu atâta poftă încât mi se făcea greață . Zâmbetul amuzat al Dianei, dar și replica acesteia au străbătut întreaga cameră precum o melodie. O cunosc! Toată lumea crede că dacă este înger nu este răzbunătoare, ba chiar cică este firavă. Ce gluma bună! Palmele pe care mi le-a dat îmi demonstrează că nu te poți juca cu ea. Ea cu privirea sa violetă pare că te lovește cu fiecare închidere de pleoape. Se pare că mi-am gasit un egal în intimidare, iar ce este cel mai interesant este faptul că acela este o fată angelică. . . Merg în camera mea.. Trebuie să fac un duș rece. Umflatura din pantalonii mei devenea din ce in ce mai dureroasă. Acea rochie, acele curbe , acea privire... Intru în duș și dau drumul apei reci care ma lovește ca o ploaie peste un deșert secătuit. Diana...dar-ar naiba! O vreau al dracu de mult, iar când spun asta mă refer la toate pozițiile Kama Sutra cunoscute. As pedepsi-o pentru sfidarea de care dă dovadă și aș răsplăti-o de o mie de ori pentru comportamentul său luptător. Ies înjurând în barbă . Nu m-a ajutat cu nimic.... Mă îmbrac și cobor scările . Merg agale pe hol și dau de o servitoare ,care cand ma vede scapă tava din mână . Mă uit la ea și aceasta se face grena la față. Se apleacă repede, strânge cioburile și pleacă în grabă. Ajung în sala palatului și îl văd pe tata vorbind cu papagalul ăla din consiliu. Mă îndrept spre ei, însă până să ajung, acesta pleacă .

-Cine este ăsta ? Îl întreb pe tata și privesc spre idiot cum se îndepărtează .

- El este fiul unui consilier puternic din regatul vrăjitorilor . A venit în locul tatălui sau. Are o minte ageră. Il privesc urât și acesta începe să râdă .

- Mie nu mi s-a părut deloc deștept în fața Dianei.

- Haedes, Diana este un înger, nu se compară! Am observat firea sa diferită de cea a celorlalți îngeri și asta mă îngrijorează . Poate obține totul foarte ușor , iar chipul angelic este o armă în plus. Nu o putem subestima. O fi ea drăguță și oarecum inofensivă, însă comportamentul și mândria nu o vor lăsa să fie mai prejos de noi. Am văzut că este o luptătoare și ca și mine, va călca în picioare pe oricine îi stă în cale. Tata pleacă ,iar eu ies în grădină. Liniștea a fost spartă de un râset și îmi vine să zâmbesc la auzul acestuia. Se auzea tare și clar. Amuzamentul îmi dispare când realizez că eu cunosc râsul acesta. Merg să văd de unde vine sunetul și imediat mușchii mi se încordează. Papagalul avea mâinile pe Diana și o gâdila. Vreau să plec, însă picioarele mele nenorocire pornesc spre ei.. Mă apropi, iar când Diana mă vede, încremenește . Îmi vede ochii ațintiți spre mainile idiotului și imediat i le dă la o parte. Privirea sa era una curioasă și rezervată. Îmi studia atent fiecare gest, parcă încercând să descopere ce voi face.

- Ăăă, prințe Haedes, el este Joseph. O privesc cât de jenată este de situație . Se pare ca îndrăznește să flirteze cu altul. Femeile nu înțeleg că sunt doar niște simple obiecte? Imi scașnesc dinții și mă abțin . Diana o să fie a mea. Trebuie să îmi dovedesc că ea este ca celelalte, ca mai apoi să termin toata șarada asta. O să îmi geama numele și nu o să își mai dorească pe nimeni în afară de mine. Mă întorc spre Diana, o privesc impasibil, îmi bag mâinile în buzunar și pornesc prin grădină. O zi prea bună pentru a fi stricată.