Jocul Focului (În curs de editare)

Capitolul 18

Diana

Încerc să cobor scările într-o manieră jeleră. Jur că nu am să mă mai apropi de el niciodată. Ajung în sala tronului și acolo sunt așteptată de Lucifer. Privirea mă dă de gol și acesta se încruntă.

- Diana, s-a întâmplat ceva? Mă întreabă Lucifer. Starea de disconfort pe care o am îmi usucă gâtul și nervoasă îmi umezesc buzele. Din cauza lui a apărut acel afemeiat.

- Este totul bine Lucifer! Îi ofer un zâmbet crispat și îmi strâng pumnii. Simt cum unghiile îmi intră în carne, dar nu mă opresc. Iubita ăă? Ce idioată sunt! M-am simțit atrasă tocmai de persoana pe care nu o pot avea niciodată. Haedes este focul, iar eu sunt apa. Merg după Lucifer și mă așez la masă. După noi întră Haedes împreună domnișoara sau doamna de mai devreme. Între timp sosește mâncarea și doamne, ce foame îmi era! Toate felurile erau așezate frumos pe totul arătând delicios. În partea în care stătea Lilith era așezat un bol cu supa și brusc mi-a venit o idee. Nu sunt răzbunatoare, însă felul în care îl privește pe Haedes , mă irită. Măcar la masă să se abțină.

-Lidia, îmi dai și mie te rog bolul cu supă? Mă uit spre ea, moment în care se înroșește de nervi. Știu că par o needucată, însă nu mă pot abține.

- Este Lilith..! Spune aceasta și eu îi arunc un zâmbet afectat .

-Ooo, scuză-mă! .. Lucifer aproape se îneacă cu mâncarea din cauza râsului, iar Haedes rânjește fără niciun comentariu.

-Tu, nemernico, să nu îmi mai greșești numele niciodată! Vocea ei pițigăiată și vocabularul jignitor deja mă enervau .

- LIDIA sau cum te numești tu, nu îți permit să mă jignești. În primul rând, nu ridica tonul la mine și în al doilea rând, cunoaște-ți locul. Mă ridic nervoasă și o privesc furioasă , aceasta înghițindu-și cuvintele. Mă așez și îmi termin masa liniștită, nebăgând în seamă privirile ucigașe ale fetei. Lilith pleacă și eu urc scările fericită că nu o să îi mai văd fața. Vreau să fac un dus rece pentru a putea scăpa de tot stresul acumulat. O mână mă prinde de încheietură. Această senzație de sufocare poate fi simțită doar la atingerea unei singure persoane. Sunt un amalgam de nervi și nu am nevoie de o discuție acum.

- Haedes, dă-mi drumul. M-am săturat de comportamentul tău. Spun totul cât de clar pot, neîntorcându-mi privirea spre acesta. Îmi eliberează încheietura și pornesc spre camera mea, când vocea lui mă oprește.

- Ascultă Diana,ar trebui să încetezi cu acest comportament. Să încetez cu ce? Cred că-i scrântit.

-Pardon? Cu ce să încetez?

- Hai să fim serioși. Știi foarte bine la ce mă refer. Eu zic mai bine să pleci fetițo! Privirea sa mă înfioară și privesc în altă parte.

- Am promis că voi ajuta și nu mă interesează ce zici tu! . Acum scuză-mă! Cuvintele lui au fost ca două lame. M-au sfâșiat. Faptul că el are dreptate mă deranjează cel mai tare. Haedes, al cărui hobby este să pună sare pe răni.

Haedes

O urmăresc cum merge legănat , seducător și nemernica reușește să îmi facă în ciudă. Mă oftic ca un copil când nu-și primește bomboana. Mândria și orgoliul tipei îl egalează pe al meu și mă încântă faptul că poate face față unui nemernic ca mine.