capitolul 23

1.4K 52 5
                                    




Eram obosit, dar ochii mei inca refuzau sa se inchida. Nu stiam cat e ceasul, probabil tarziu in noapte. Chloe adormise deja de o jumatate de ore. Dormea atat de linistita. Eram atat de implinit sa o vad astfel, goala in bratele mele. Locul ei era aici.


Dar desi eram implinit, inca eram stresat. Nu stiam ce urma sa facem cu tatal ei. Si nici nu stiam daca ar fi cazul sa mai spun cuiva despre cele intamplate. Poate tatalui meu? El ar lupta pentru dragostea noastra. Exact cum a facut el pentru mama.

S-au iubit enorm. Nimeni nu se poate indoi de asta vreodata. Relatia lor a fost puternica. S-a bazat mereu doar pe incredere, sinceritate si iubire. Imi pare rau pentru ei ca vor simti cum se repeta trecutul. Tatal lui Chloe ne va fi un ghimpe in coaste.


Mana mea ii mangaia absenta parul lui Chloe. Afara vantul se intetise si aveam impresia ca va lua pe sus cortul in orice secunda. Era liniste totusi. Ma tot gandeam ce am putea face in legatura cu toata situatia asta de rahat, iar intr-un final, spre dimineata, m-a luat somnul.

Din perspectiva lui Chloe


Ash inca dormea adanc si nu am mai vrut sa il deranjez, asa ca, m-am imbracat cat de silentios am putut si am iesit afara. Nu era galagie, doar cativa colegi se trezisera dar nu imi acordau atentie. Doar stateau pe un copac cazut, cel mai probabil noaptea trecuta.

Telefonul meu incepuse sa vibreze insinstent in buzunarul blugilor.

- "Da tata."

Am spus iritata. Dupa tot ce am auzit de la Ash, despre familia mea, acum imi era greu sa ma mai comport normal. Nu puteam fi tot eu, oricat as incerca sa ma prefact. As fi vrut sa tip la el, sa ii spun vreo doua. Sa ii spun ca nu ma mai poata controla. Dar nu hotarasem nimic cu Ash, in legatura cu asta. Doar am facut ceea ce stiam mai bine, m-am prefacut ca este totul in regula.

- "Buna scumpo, cum este pana acum campingul cu prietenii tai?"

- "Ăă...destul de plictisitor."

Am spus, nementionanad intamplarile de noaptea trecuta. Sper ca nu stia ca si Ash este prin preajma.

- "Ți-ai facut pana acum vreun prieten mai deosebit?"

Stiam unde bate, dar am continuat cu o alta serie de minciuni. Nevinovate. Ce nu stii, nu te afecteaza. Corect?

- "Sunt imposibili tata, nu m-am putut apropria de nimeni. Doua fete au vorbit pana acum cu mine, dar una m-a cam lasat balta."

- "Imi pare rau sa aud asta."

Stiam ca si el minte, de fapt, era mega incantat ca Ash nu se apropria de mine.

- "Te vei acomoda pana la urma scumpo."

- "Sunt sigura de asta tati."

Am spus rautacios. Dar nu era intelept din partea mea sa joc cu tata un astfel de joc. Nu trebuia sa banuiasca nimic. Nu il puteam trage la raspundere pentru actiunile lui. Mai ales acum, cand eram la kilometri departare. Am mai schimbat cateva vorbe, apoi rasufland usurata, am inchis apelul.

- "Cineva nu s-a trezit prea fericita."

Ash s-a strecurat in spatele meu, cuprinzandu-mi trupul in brate.

- "Nu te-am satisfacut noaptea trecuta?"

A soptit in parul meu, grijuliu ca vorbele sale sa fie auzite doar de mine. La amintirea noptii trecuta, un fior placut mi-a strabatut tot corpul, facandu-ma sa ma cutremur in bratele sale.

Dragostea doareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum