capitolul 29

1.2K 46 10
                                    





Eram deja la mijlocul lui noiembrie, iar aerul era din ce in ce mai rece. Cartierul parea amortit. Copacii deja isi pierdusera frumusetea. Cerul era de asemenea mohorat si gri. Tot peisajul ma facea sa devin trista si nelinistita. Am grabit pasul pentru a ajunge cat mai repede acasa.

Ash nu a venit azi la scoala, asa ca, am mers pe jos, desi m-a rugat sa ii imprumut masina daca vreau. Incep sa cred ca a fost o idee proasta faptul ca l-am refuzat. In plus, simteam ca cineva se tot tine dupa mine.

Cu mainile tremurande si inghetate, mi-am scos telefonul din geaca.

- "Ash."

Am spus incet dupa ce a raspuns.

- "Simt ca cineva ma urmareste la naiba. I-am vazut si in ultimele zile dar credeam ca sunt simpli trecatori."

- "Ce? Iubire unde esti? Vin acum sa te iau."

- "Nu, daca i-a pus tata? Vom risca sa ne vada impreuna."

- "Daca tu ai impresia ca te las singura pe strada, cand niste psihopati te urmaresc, te inseli. La dracu cu tatal tau Chloe. Vin dupa tine."

- "Ash, ce naiba se intampla? Incepe sa imi fie frica."

- "Ramai in telefon cu mine."

A spus si am putut auzi cum a izbit portiera masinii. Am auzit si cum a readus motorul masinii la viata.

- "Spune-mi exact unde te gasesc."

- "Sunt in drum spre casa, ma intorceam de la scoala."

- "In regula iubire. Mai simti ca esti urmarita?"

- "Da, sunt tot in spatele meu, dar sunt intr-o masina."

- "Nu grabi pasul, isi vor da seama ca i-ai observat. In doua minute ajung la tine."

- "Grabeste-te, te rog. Incepe sa imi fie frica."

Desi nu puteam sa vad, stiam ca Ash a accelerat decat mai mult era indicat. Din departare, puteam sa vad BMW-ul negru cum goneste pe strada pustie. Inainte sa imi dau seama ca am expirat, masina lui Ash s-a oprit la picioarele mele.

Am urcat rapid langa el. Lacrimi fierbinti au inceput sa imi curga din ochi.

- "Esti in regula iubire, esti cu mine acum. Nimeni nu iti poate face rau."

Ash s-a intins peste schimbator pentru a ma putea tine in brate. Bratele sale calde ma linisteau. Ma simteam in siguranta langa el. Era singurul om care imi mai putea oferi protectia si iubirea de care aveam nevoie.

Masina care parea ca ma urmareste, a intors rapid si a disparut din raza noastra vizuala. Era clar ca pe mine ma urmareau. Dar de ce? Ce voiau?

- "Te voi duce acasa bine? Raman cu tine."

- "Nu poti, tata e acasa."

A oftat invins si a strans volanul in maini. Deja vedeam ca incepe sa isi iasa din minti. Vena sa iar ii pulsa dureros pe gat. Iar trasaturile sale s-au inasprit.

- "Calmeaza-te, te rog."

- "Nu Chloe, nu pot sa ma calmez. Simt ca o iau razna. A trecut atata timp. In loc sa inceteze, tatal tau devine din ce in ce mai nebun. Trebuie sa vorbim cu el. Daca nu e de acord, il omor si tot nu il las sa te ia de langa mine intelege dracului o data."

Ash deja tipa ca un nebun in masina, iar eu doar m-am facut mica in scaunul meu. Avea dreptate, dar nu voiam sa intram intr-un razboi cu tata. Dadeam crezare vorbelor lui Ash, deoarece era foarte serios. Il credeam in stare sa imi omoare propiul tata. Asta era dincolo de iubire, Ash parea ca dezvolta o obsesie pentru mine. Era din ce in ce mai violent cu oamenii din jurul meu.

Dragostea doareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum