Dragostea doare

capitolul 74

Am urcat grabit intr-unul din jeep-uri. Baietii se reorganizasera, iar acum eram eu cu Dean si inca doi barbati pe care nu-i cunosteam. Unul dintre ei ne-a intins cate o vesta pe care am legat-o strans in jurul nostru.

— "Suntem in regula."

Am spus, facandu-i semn sa porneasca motorul. Acesta s-a conformat rapid, de parca imi asteptase ordinul, apoi a demarat in tromba. Deja goneam pe strazile pustii ale Angliei, cu ceilalti in spatele nostru.

Am mers in jur de o ora, timp in care am strabatut orasul. Eram din ce in ce mai nerabdator cu cat ne apropriam. Am parasit drumul principal, intrand pe un drum de tara. Era evident ca era departe de ochii curiosi ai orasului.

Am continuat deplasarea pe drumul batatorit, apoi am intrat pe un drum forestier. Faptul ca soferul isi strangea din ce in ce mai tare mainile pe volan, agitat, ma facea sa inteleg ca eram din ce in mai aproape de casa dobitocului.

Am iesit din padurea deasa, iar in fata la cativa kilometri, intr-adevar ni se intindea o curte imensa ce imprejmuia conacul impresionat al lui Meath.

— "Ne apropriem."

Am spus eu, desi era evident ca au observat si ei. Ma simteam din ce in ce mai panicat, dar am incercat sa imi strang puterea intr-un singur punct, pumnii mei. Acum era momentul decisiv. Acum stiam daca urma sa risc si sa raman fericit pentru tot restul vietii sau sa mor.

"Accelerati."

A spus tata printr-un simplu mesaj. Masinile din spatele nostru mergeau in line, mentinand viteza constanta. Noi eram in fruntea lor accelerand puternic.

— "Vreau doar sa treci prin portile alea, poti face asta?"

Am intrebat disperat. Deja puteam sa vad cum cativa paznici se indreptau alergand cu arma spre noi. Acesta a aprobat scurt si simplu din cap. A strans mainile puternic pe volan, apoi a schimbat viteza intr-o treapta superioara si a accelerat.

— "Tineti-va bine."

A spus acesta, dar deja masina trecea prin portile masive de fier. Masina s-a cutremurat violent, dar noi continuam sa privim seriosi prin parbriz. O singura incercare nu a fost de ajuns pentru a le doborî definitiv, asa ca dat cu spatele, iesind dintre fiare.

— "Inca o data."

Am soptit eu dur, simtind panica cum punea stapanire pe mine. In jurul nostru deja se auzea focul puternic de arma. Soferul a ignorat galagia din jurul nostru si a accelerat in forța, trecand dincolo de porti, spulberandu-le. Cei din spate ne-au urmat, patrunzand in curtea imensa.

Atunci a fost momentul cand am sarit toti din masina. Tot atunci a fost momentul cand a pornit realul vacarm. Din toate partile veneau anagajati furiosi de ai lui Meath.

Mi-am amintit de cele doua pistoale incarcate si le-am scos de la spate. Le-am strans puternic in maini. Totul parca se oprise in jurul nostru. Simteam fiori de groaza cum imi curgeau rapid pe spate, dar i-am ignorat cu vehementa.

Am privit spre tatal meu, care ma privea la randul lui atent. Oamenii lui Meath deja ne inconjurasera, astepand urmatoare miscare a noastre. Inca imi tineam ochii atintiti pe tatal meu. Acesta a facut un semn scurt cu capul, dand startul de care aveam nevoie.

Tot atunci s-a dezlantuit infernul, caci o ploaie de gloante a cazut asupra noastra in urmatoarele secunde. Dar de data asta era diferit, nu aveam de gand sa ma opresc pana nu simteam sangele lui Meath pe mainile mele.