capitolul 39

1K 40 2
                                    




Am ajuns acasa obosit. Chestia asta trebuia sa inceteze. La inceput a fost bine, ma tinea pe linia de plutire. Ma tinea cu gandul departe de Chloe. Apoi era doar distractiv, dar acum incepea sa devina din ce in ce mai dubios. Nu am nevoie de lucruri de genu in viata mea. Trebuia sa pun capat prostiei in care m-am bagat, dar ma simteam prins. Nu puteam pur si simplu sa renunt, dar ceva incepea sa nu miroase a bine.


Trecusera cateva ore de cand am lasat-o pe Chloe singura. Sigur e furioasa ca nu i-am scris nimic. Am verificat telefonul si am vazut ca aveam un mesaj de la ea, in care imi spunea ca merge cu parintii ei la o petrecere. Asta era...bine? Poate un timp petrecut impreuna avea sa ii mai aproprie.


Plictisit am inceput sa butonez telefonul. Altceva mai bun de facut chiar nu aveam. M-am schimbat intr-o pereche de blugi negri si un tricou si am decis sa plec acasa la Dean. Nu am mai petrecut timp cu el si cu gasca de un car de ani.


Ajuns in fata casei sale, am putut observa curtea plina de oameni. Cand am iesit afara din masina, plamanii imi bubuiau din cauza bassilor puternici ai melodiei. Era o melodie alerta, facandu-i pe ceilalti sa se alarmeze in curte.

Cu greu m-am strecurat printre corpurile transpirate, pana in casa. In interior erau mai multi adolescenti decat erau afara. Livingul era plin, la fel si bucataria. Cu greu am vazut corpul lui Dean, care se balanganea dintr-o parte, in alta.

- "Ash, omule. De cand nu te-am mai vazut."

A urlat el, atunci cand m-a vazut, incercand sa acopere muzica.

- "De cateva ore."

Am spus iritat. Inainte imi placea atmosfera asta. Petreceri. Oameni beti. Fete care dansau. Dar acum era totul diferit. M-am dezobisnuit, iar faptul ca eram aici, treaz, ma facea sa il privesc urat pe Dean, care mirosea ingrozitor a alcool.

- "Bea ceva cu mine frate. De cand cu Chloe, am devenit straini. O sa port o discutie serioasa cu ea, omule."

- "Fa-o cand o sa stai bine pe picioare."

- "Doar bea ceva."

- "Dean, nu stiu ce sa zic. Nu am mai facut-o de luni bune."

- "Exaaact. Bea, te rog. Pana la fund, ca pe vremuri."

Am cedat sub insistentele lui Dean. Am baut pana la fund tot paharul de whiskey.

- "Asta e omul meu."

A spus Dean, apoi m-a imbratisat. Alcoolul il facea sa fie mai emotiv ca de obicei. Intr-un final a plecat borborosind ceva in barba, lasandu-ma singur intr-o mare de necunoscuti. Rapid, un alt pahar a ajuns in mana mea. Am turnat pe gat si continutul acestuia, constatand cu stupoare ca era bere. M-am strambat dezgustat si am aruncat paharul undeva pe jos.

Diferite fete se impingeau in mine, dar le indepartam la fel de dezgustat. Daca ar vedea Chole asta, m-ar ucide.

Chloe.

Trezindu-ma la realitate, i-am trimis lui Chloe un mesaj, spunandu-i ca sunt la Dean. Am parasit bucataria, cu un alt pahar in mana. M-am asezat undeva pe canapea, privind sceptic in jur. Nimic nu ma mai atragea. Nu stiu cum traiam inainte asa. Zilnic petreceri, mahmureli, probleme. Vorbeam de parca trecusera ani intregi de la acele evenimente. Dupa un timp, am verificat sa vad daca Chloe a raspuns, dar mesajul nici macar nu se livrase. Am incercat din nou, acelsi rezultat. Probabil avea telefonul inchis. Am renuntat, lasand telefonul in buzunarul blugilor.

Am baut si continutul paharului astuia. De data asta, era votka. Deja amestecasem trei tipuri de bautura diferite. O sa fiu terminat. Voiam sa ma opresc, dar cu cat beam mai mult cu atat simteam nevoia de a bea mai mult.
In plus, eram si enervat. Chloe plecase la o afurisita de petrecere, iar acum nu imi raspundea. Ce naiba tot facea?

Dragostea doareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum