Revo m-a lăsat singură în cameră. Nu a vrut să-mi ofere niciun răspuns. M-am dus la baie unde mi-am schimbat grijulie bandajul și mi-am prins părul într-o coadă. Mă uit la reflexia mea în oglindă. Doamne ce față n-am.
Nu mai vreau să stau în cameră. Mă simt ca o prizonieră așa că mi-am luat frumos tălpășița și am mers către garaj. Lee și Revo se certă în legătură cu nu știu ce problema la mășină. I-am lăsat să se certe și m-am îndreptat spre Matizul cu care urmă să plecăm în misiune. Am ridicat capota și m-am uitat puțîn la micuțul tablou din făță mea. Nu avea lichid de geamuri și cineva trebuia să-i facă plinul pentru că nu mai avea combustibil. Am ridicat mașina cu un cric și m-am poziționat sub ea. Am strâns niște șuruburi și mi-am făcut de cap până când picioarele lui Revo s-au așezat în făța mea. Am ieșit de sub mășină și mă uit supărată la el pentru că mi-a întrerupt munca când și-a dres glasul. Nu am remarcat, dar eram murdară de ulei atât pe mâini cât și pe făță.
Pe făță lui Revo a apărut un mic zâmbet și parcă se abține să nu râdă de mine. Lee i-a dat o cheie mășinii, iar aveasta mergea că unsă. A oprit-o și apoi a venit în făță mea cu o privire de parcă ar fi văzut o fantomă în timp ce eu mă scuturăm de praful adunat de pe jos.
-Cum ai făcut asta?
-Cum am făcut ce?
-Mașină asta nu a mai mers atât de bine de 2 ani! Ce i-ai făcut? M-a întrebat Lee cu gură până la pământ. Staim că exagera, dar am zis să-i fac jocul.
-Din moment ce nu mai mergea de 2 ani de zile, cum de ți-a venit minunata idee să mergem fix cu ea în misiune? Alte mașini nu mai ai? Dacă vrei să meargă și mai bine pune-i lichid de geamuri și fă-i plinu!
Revo s-a uitat puțin la noi apoi a început să radă copios.
-Oh Doamne, Lee! Te-a bătut roșcâta la capitolul inteligență! Și Revo a bătut palmă cu mine.
Lee s-a făcut roșu la făță și am început și eu să rad.
-Stai calm Lee! Nu sunt mai deșteaptă că tine! S-a întâmplat să am noroc! Nu vreau să-ți iau locul de geniu al familiei! Am chicotit și am văzut o schimbare majoră pe fața lui Lee, din roșu de chiuda, făță lui a căpătat noanțe rozalii specifice pielii.
Revo mi-a zis să mă duc sus și să fac o baie pentru a curată petele de ulei de pe corp și haine, iar eu am pecat imediat. Numai că de data asta am plecat în camera lui.
Simt apa caldă cum se prelinge pe pielea mea albă. Mi-am lăsat părul pe spate, lăsând apă să îl curețe de toate impuritățile. Pot recunoște mirosul asta oriunde, specific misterios și impunător, parfumul era a lui Revo.
După ce am terminat, mi-am luat un sutien negru și chiloți de aceeași culoare. Mi-am luat blugii pe care i-am purtat mai devreme și care surprinzător nu erau murdari de ulei sau altceva. Tricoul meu era pătat așa că l-am aruncat în coșul de rufe.
Cum eram în camera lui Revo am zis să profit de ocazie și am intrat serios în garderoba lui. Totul negru! E normal, doar e Revo. Am văzut un maieu negru care cred că i-a rămas mic, dar care era undeva jos. L-am luat și l-am pus pe mine.
-Perfect! Maieul era strampt lăsându-mi decolteul la vedere, venind perfect pe corpul meu micuț.
M-am îndreptat spre oglindă și mi-am pieptănat părul urmând să-l usuc. Am auzit un vâjâit enervant care nu putea fi decât a lui Faith.
-Tasmmyn?!
-Pe bune Faith? Ce vrei? Eu continuăm să mă pieptăn când am văzut o umbră în spatele meu. Inițial am crezut că am vedenii, dar instinctul m-a făcut să mă întorc. Clar am vedenii! Nu e nimic acolo, doar imaginația mea care o ia razna! M-am întors cu făță spre oglindă și aproape am făcut infarct când nu mi-am văzut reflecția. Îmi era așezată o fată cu părul lung și negru că abanosul. Ochii îi sunt întunecați, iar privirea ei mă terifia.
Am luat o gură mare de aer și clipesc din ce în ce mai des crezând că ochii mă înșeală, dar nu era așa.
O văd pe Faith! O văd pe Faith mai clar că niciodată! Eu eram terifiată și nu mă puteam mișca deloc. Nu puteam țipa de spaima, nu puteam fugi, doar stăteam că o stană de piatră în fața oglinzii în timp ce Faith râdea malefic la mine.
-Oh Tam! Ar trebui să te bucuri! Cât de curând vom fi una și aceeași persoană! Afirmația ei mi-a făcut inima să se oprească în gât. După câteva secunde a dispărut stingându-se în țipete înfricoșătoare.
În oglindă mi-a revenit reflecția și îmi vedeam făță palidă că a unui cadavru în timp ce ochii mei erau atât de mari încât nu credeam că poate fi posibil. Încă stăteam nemișcâtă în făță oglinzii când Revo a intrat în camera. Chiar dacă a intrat, eu nu mă puteam mișcă având aceeași figură de mai devreme. El a venit lângă mine îngrijorat. Și-a mișcât mâna în făță ochilor mei, dar eu tot nu mă mișcăm. E drăguț că nu m-a luat la întrebări de sunt în camera lui. S-a alarmat și m-a cuprins cu brațele lui. Eu tot ce am putut face a fost să tremur îngrijorător și încercăm să îmi revin și șoc. Un om normal ar fi leșinat. Pe mine ce m-a oprit să nu o fac? Revo s-a așezat în făță mea, eu urmărindu-l cu privirea.
-Tam?! Chiar dacă îl auzeam nu îi puteam răspunde. Încă eram terifiată și simțeam cum corzile mele vocale au dispărut lăsându-mă fără voce. Am înghițit în sec în timp ce Revo îmi tot strigă numele devenind din ce în ce mai îngrijorat.
Lee a dat buzna în cameră. Cred că era deranjat de strigătele lui Revo.
-Ce-i cu gălăgi...?
S-a oprit din vorbit și și-a ațintit privirea către mine. Eu încă stăteam nemișcâtă cu o expresie terifiată a feței. S-a apropiat de mine și și-a ridicat o sprânceană.
-Aaaa? Tam?
Am înghițit în sec și mi-am scuturat ușor capul. Ei se uitau de-a dreptul îngrijorați la mine, iar eu nu le puteam spune că am văzut entitatea care mă bântuie pe mine de 6 ani.
-Da! Am spus parcă trezită din vis cu o voce liniștită și încercând să imit un zâmbet pe buze.
-Ce ai pățit? M-a întrebat Revo puțin confuz.
-Prea multe droguri! Am spus scuturandu-mi capul. Revo și-a ridicat sprancenele la mine.
-Cee?! Vocea lui Lee aproape m-a lăsat fără auz. Tam! Tu...tu te droghezi?
Eram puțin impresionată că Revo nu i-a spus celui mai bun prieten al său de acestă mică informație.
Revo a pus mâna pe umărul lui Lee calmându-l cu o privire blândă parcă spunându-i că are totul sub contorl. Lee a expirat ușurat și apoi amândoi și-au aruncat privirile asupra mea. Revo a luat o figura serioasă și iar mă străpungea cu privirea lui demonică.
-Câte? M-a întrebat cu o voce groasă.
-Păi asta e! Că nu am luat niciunul! I-am spus gesticulând.
El mi-a ridicat 4 degete și m-a întrebat câte văd. Eu am început să rad și i-am spus că văd 4 și că nu am înnebunit încă!
Am auzit un fluierat de la Lee după ce s-a uitat mai bine la mine.
-Dacă nu aș avea iubită te-aș fute la cât de sexi eșți! Mi-a spus Lee cu un zâmbet pervers pe buze. Eu am făcut o expresie de om șocat la el chiar dacă aveam zâmbetul pe buze. Revo a început să mârâie la Lee și el s-a dat doi pași în spate.
-Nu te atingi de ea! Și Revo m-a luat în brațe făcând cu mâinile lui puternice un scut împotriva lui Lee.
-Stai calm frate că nu mă ating de ea! A fost doar o glumă! A spus Lee încercând să se apere. Revo m-a eliberat din strânsoarea în care m-a ținut, iar eu mi-am umplut plămânii cu mult oxigen.
Revo tocmai a fost gelos pe o glumă nevinovată. Gestul lui a fost surprinzător de neașteptat.
Revo și Lee se băteau din priviri, iar eu m-am putut abține și am început să rad. M-am speriat după primele sunete produse doarece începeam să capăt râsul lui Faith. Lee și Revo s-au uitat speriați la mine în timp ce eu mi-am astupat gura cu mâinile.
Ce naiba a fost asa?
CITEȘTI
Vocile din capul meu [IN EDITARE]
FanfictionMereu am încercat să mă auto-depășesc și să fiu cea mai bună. Am nevoie de atenție și respect, iar a fi cel mai bun îmi dă impresia că le pot abține, dar nu e așa. Știu că trecutul e făcut să treacă, dar nu pot. Îmi bântuie gândirea imaginea omului...