Revo. P.O.V
Saraca Tam! De ce dracu' Lee a luat-o?! Daca ar pati ceva as fi distrus. Pff... trebuie sa vorbesc cu Lee.
Am inceput sa ma plimb prin casa in speranta de al gasi pe Lee.
Seara s-a lasat iar luna domneste mandra peste cerul senin si plin de stele.
Lee sta rezemat de masina lui in garaj si fumeaza o tigara in timp ce-si butoneaza telefonul. Am mers usor inspre el si i-am pus mana pe umar.
Daca n-as stii de ce m-am alaturat Rowenei, l-as fi lovit rau acum, dar inca trebuie sa ma prefac.
-Hey Revo! A spus Lee luandu-si fata de pe micul ecran.
-Hey Lee! Auzi....vreau sa vorbim despre ceva?
-Spune Revo. Lee si-a bagat telefonul in buzunar si se uita la mine. Sper doar sa nu ma dau de gol.
-Bun! Vreau sa stiu de ce e Tam aici!
-Huh?! Lee ma priveste derutat si nu stiu sigur daca sa continui discutia sau nu.
-Uite ce e Lee, am continuat prinzand mai mult curaj, nu stiu cum ai adus-o sau ce ai facut ca ea sa ajunga aici, dar am impresia ca nu iti convine. Adica cand Rowena a luat-o pe Tasmmyn la subsol, tu nu ai avut curajul sa vii, cand sora-me a lovito pe Tam si ea atipat stiu ca incepusei sa plangi si acum esti singur aici si fumezi ca un descreierat. E ceva ce vrei sa-mi spui?
-Am plans de fericire ca am reusit sa o prind! Cred ca ai baut cam mult Revo!
-Hmm.....oare? Am vaga impresie ca inca ti la ea.
-Am tinut la Amalia, nu la ea!
-Ba eu cred ca ai tinut la Tam, altfel nu mi-ai fi adus-o mie si nu ai fi avut grija de ea. Plus ca nu inteleg de ce ai facut tu asta! Adica Rowena trebuia sa o prinda. Tam ti-a salvat tie viata atunci, normal si corect ar fi fost sa fii de partea ei.
Mainile mele au prins umerii lui Lee fortandu-l sa se uite la mine.
-Lee, noi suntem prieteni de ani buni, stii ca orice ai fi avut tu sa-mi spui nu am spus nimanui si am fost de partea ta, vreau doar sa stiu ce dracului s-a intamplat si de ce.
Lee si-a coborat privirea in pamant si am vazut ca ezita. Am zis sa incerc ceva pentru a scoate o informatie cat de mica de la el. Il cunosc si stiu cum e, am realizat ca inca tine la Tam, si mi-am dat seama dupa modul cum se poarta, dar vreau sa recunoasca asta pentru ca vreau sa o scot pe Tam de aici si nu pot singur.
I-am dat drumul lui Lee si m-am indepartat de el cativa pasi.
-Sa stii ca eu inca tin la Tasmmyn. Am spus indepartandu-ma de Lee iar daca el este atat de idiot incat sa-i spuna ceva Rowenei, imi voi da seama ca sunt singurul care poate sa o salveze pe Tam din razboiul asta.
Am intrat in camera in care era inchisa Tam si mi-am strans ochii puternic, lasand cateva lacrimi sa cada. Se pare ca Rowena nu stie ce este aia mila, pentru ca batut-o pe Tam de i-au ramas semne adanci cu tente grena si violet pe piele.
M-am apropiat de ea si i-am prins capul in palme. Si-a lasat capul sa cada si nu deschide ochii. Am intrat in starea de alerta si am lovit-o usor peste obraji ca sa se trezeasca.
Am tresarit cand am auzit batai din palme. M-am intors infatisand o privire sadica pentru a ascunde suferinta din interiorul meu.
Rowena apluada fericita iar in spatele ei era Lee care se uita ingrozit cand la mine, cand la Rowena, cand la Tam.
Am inghitit usor in sec iar Rowena s-a apropiat de mine luandu-ma in brate.
-N-am crezut vreodata ca am sa te vad dand in ea. Sunt mandra de tine frate. Chiar daca abia o lovesti, totusi e un inceput bun. Ai demonstrat ca imi esti loial, mai ales la ce mi-a spus Lee despre tine.
CITEȘTI
Vocile din capul meu [IN EDITARE]
FanfictionMereu am încercat să mă auto-depășesc și să fiu cea mai bună. Am nevoie de atenție și respect, iar a fi cel mai bun îmi dă impresia că le pot abține, dar nu e așa. Știu că trecutul e făcut să treacă, dar nu pot. Îmi bântuie gândirea imaginea omului...