Despartiri

187 19 5
                                    

Cand am coborat scarile, gura mea s-a deschis larg cand am vazut una dintre cele mai frumoase masini din lume. O Koenigsegg -Agera R sta in garajul lui Revo, iar cum nu am mai vazut masina asta pana acum aici, mi-am dat repede seama ca ii apartine Claudiei.

-Te mai benoclezi mult sau intrii o data in masina?

Vocea lui Claud m-a facut sa revin la realitate. Doamne, masina asta arata minunat! Am dat afirmativ din cap si m-am asezat pe bancheta din spate. Nu-mi place locul asta! Chiar daca stau intr-o masina incredibil de superba, bancheta din spate imi trezeste amintiri sumbre. Aici mi-am luat prima bataie de la tata, aici am fost dusa de mii de ori la spital si aici a murit mama.

Am luat o gura mare de aer si nici nu mi-am dat seama dar Claud a parcat masina.

M-am uitat putin in jur iar locul asta nu mi se pare deloc familiar. N-am mai fost niciodata aici si sunt ferm convinsa ca asta nu e casa Claudiei.

-Unde m-ai adus?

-Carter!

Cuvantul asta are multe intelesuri pentru mine.

-Casa lui Carter? Sediul lui Carter? Pista lui Carter?

-Hmm... toate 3 la un loc.

Am ridicat surprinsa din sprancene.

-Am pomenit de o cursa asa-i?

-Da, dar eu n-am cu ce sa particip!

-Hai cu mine!

Claud m-a condus pana in uriasul garaj a lui Carter. Miliarde de masini prezentate in cea mai dichisita forma, cu o culoare izbitoare. Am inghitit in sec si simt cum mi s-a pus un nod in gat.

-Alege una!

-Ce?!

-Alege o masina! Ce n-ai inteles? Chiar daca Claud e mai mica cu un an decat mine, are atitudinea de sefa iar frumusetea o ajuta sa obtina mereu ceea ce vrea.

M-am plimbat pe culoarul unde sunt expuse masinile, iar una m-a atras puternic. Neagra, frumoasa, si cel mai important, rapida.

-Asta! Am spus radiind de fericire.

-O Quimera AEGT la Motorland F1 Race Track. Carter nu a condus niciodata masina asta! Claud mi-a aruncat cheile masinii iar eu le-am prins speriata.

-Te astept pe pista!

M-am urcat in masina si un parfum puternic masculin mi-a inundat narile. M-am apropiat de Claud si ea a zbughit-o de pe loc, iar eu nu am degand sa inghit praful din urma ei. Am apasat pe accelaretie si pur si simplu simt ca zbor pe sosea.

Inima mea pompeaza puternic si fara sa realizez, am trecut bara la bara cu Claud linia de finish. Teoretic eram cu 4 cm in spatele ei si din moment in moment ma astept sa sara in sus de bucurie ca m-a intrecut, dar eu nu ma puteam bucura alaturi de ea doarece l-am vazut pe Carter coborand alaturi de tipul de la cursa, scarile. Nu are o expresie prea fericita pe fata iar sa ma vada pe mine conducand o masina de-a lui, cred ca o sa-mi asigure capul ca trofeu.

Mi-am muscat buza de jos si am coborat din masina. Nici nu mi-am dat seama cand un mic grup de persoane si-a facut aparitia. Probabil sunt oamenii lui Carter.

Claud a venit si m-a luat in brate complet fericita, dar s-a oprit brusc si s-a uitat printre privirile curioase, zarindu-l pe Carter.

Incep sa-mi imaginez scenarii despre modul in care voi fi acuzata, furt de masina, sofat neregulamentar, ei drace, e o cursa. Mi-am scuturat capul pentru a-mi aluga ideile si cand am deschis ochii l-am vazut pe Carter in fata mea.

Vocile din capul meu [IN EDITARE]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum