Vocile din capul meu [IN EDITARE]

Bucata de Hartie

Fiind scurta si la obiect, i-am spus lui Hennry cu ce anume vreau sa ma ajute.

Discutia nu mi-a luat mai mult de 20 de minute si prin discutie ma refer la faptul ca numai eu am vorbit iar Hennry tot dadea afirmativ din cap de parca era un robot programat sa faca asta. Dintr-o data imaginile nu mai erau clare si ma temeam ca eu sa nu fi patit ceva, sau cineva sa ma fi ranit pe la spate. Intr-un final mi-am dat seama ca am nevoie de acel aceva care sa ma stimuleze. Acum am doar un pachet de tigari la mine, deci drogurile trebuie sa mai astepte. Am luat lacoma din pachet o tigara si am aprins-o imprastiind fum in toata camera.

Hennry doar sta si se uita in jos la bucata de lemn numit birou. Cam 5 minute a fost liniste, prea multa liniste. Mie niciodata nu mi-a placut linistea iar acum simt ca innebunesc cand o aud, sau nu o aud, pentru ca nu se aude nimic cand e liniste.

-Parca suntem in filmele cu prosti! A spus Claud cu un mic zambet pe fata, dar Hennry si-a ridicat imadiat capul si i-a aruncat o privire urata, iar Claud a inteles ca mai bine pentru ea e sa taca, lucru pe care l-a si facut. Intr-un fel ii dau dreptate. Sa stam intr-o linste ca de mormant si sa mai schimbam din cand in cand priviri, este ceva total stupid si un motiv bun ca sa razi.

In timp ce Hennry si-a luat privirea de la Claud si continua sa se concentreze la bucata de mobilier, am vazut-o pe Claud cum si-a scos discret limba , parca zicandu-i "HAi SICTIR! 'TE DREACU!" Am inceput sa rad in sinea mea pana cand Hennry si-a dres vocea iar eu am tresarit in scaun, cat pe ce ca tigara sa-mi cada pe jos.

-Am un plan! A spus Hennry pierdut intre ganduri.

-Perfect! Am spus multumita de situatie. Era si timpul ca cineva sa spuna ceva.

-Nu Tam! La cum te stiu eu pe tine nu e deloc perfect!

-Ce?

-Tu niciodata nu respecti un plan si nu esti genul care sa asculte de cineva, deci lupta ta, o sa fie purtata de mine si de echipa mea. Stai la loc sigur! Incep sa ma cam plictisesc sa-ti tot salvez curu'!

Ochii mei s-au marit considerabil si am simtit cum mi se taie respiratia.

-Stai, Hennry! Vocea lui Claud m-a facut sa inghit profund in sec scotand un mic zgomot.

-Uite ce e pustoaico, nu am timp pentru jocuri!

-Waw Tam, cand mi-ai zis ca e insuportabil credeam ca glumesti! Uite ce e "pustiule", Tam ti-a cerut doar ajutorul, nu ti-a cerut sa-i salvezi pielea. Cred ca n-ai nici cea mai mica idee ce a ajuns dupa ce a plecat din "echipa ta", care din cate vad eu e doar din doi membrii, Blue si Jan. Eu zic sa ai mai mult respect fata de ea, pentru ca ii este suprioara.

-Vezi sa nu! Buna gluma! N-o mai face! Mie nu-mi e superioara o târâtoare de inamic! Fata asta, tipa asta de aici careia ii iei tu apararea, e novicele unui tradator si nu vreau sa pierd multi oameni din cauza ei!

-Ai sa pierzi toti oamenii daca nu o lasi sa actioneze! Cine dracului te crezi, buricul pamantului? Vorbesti de parca le-ai putea face tu pe toate si...

-Gata Claud!

Vocea me-a a spart stratul galagiei din aceasta camera iar toti ochii sunt atintiti asupra mea. M-am ridicat de pe scaun cu o expresie nula a fetei si am facut un pas in lateral.

-Hennry are dreptate! Sunt ucenica unui tradator iar daca vreau sa castig razboiul, trebuie s-o fac singura, asa cum am facut-o mereu. Iarta-am de deranj Hennry, n-am sa te mai stresez cu problemele mele si nu-ti voi mai cere ajutorul. Hai Claud!

M-am rasucit pe calcaie iar in fata mea nu mai e decat usa pe care urmeaza sa ies. Am inceput sa merg, pana cand vocea lui Hennry m-a oprit.

-Ai sa te intorci! Ai nevoie de mine si de ajutorul meu si poate data viitoare...