Lee P.O.V
Firar! Era cat pe ce! Am mare noroc ca nimeni nu si-a dat seama ca eu sunt cel care a furat-o pe Tasmmyn, altfel eram mort pana acum.
Telefonul meu a inceput sa sune si i-am raspuns imediat cand am vazut ca cea care ma suna e Rowena.
-Lee, stii ceva de Tasmmyn? Ai zis ca te ocupi tu de ea! Unde e?! A spus Rowena agitata.
-Stai linistita verisoara! Nu mai am mult si o prind!
-Lee crezi ca o poti prinde azi?
-De ce o vrei azi?
-Revo e plin de draci si e nervos la maxim iar cum i-a fost maestru vreau sa-si verse nervii pe ea!
-Esti rea! Imi place! O sa vad ce pot face!
-Bine!
-Pa!
Am inchis telefonul iar pe fata mea a aparut un ranjet malefic. Mi-am luat un hanorac negru cu gluga pentru ca se prevesteste o ploaie urata si am coborat scarile recitindu-mi planul in minte, dar vocea lui Luis m-a oprit.
-Lee! A spus cu o voce suparata. Lee unde crezi ca te duci?
Nu am mai apucat sa fac nici un pas deoarece mana mea a fost prinsa de cea a lui Luis. Privirea lui a fixat-o pe a mea iar eu am inghitit in sec.
-Unde te duci?
-M-a chemat Blue la el si mi-a zis sa-l ajut intr-o chestie legata de calculatoare! Stai linistit! Ce-a fost cu reactia asta din partea ta?
Luis s-a inrosit si si-a luat mana de pe mine.
-Imi pare rau! A spus cu o urma de vina in glas, imi si dau seama de ce, doar si-a perdut comoara si e plin de nervi, lucru care imi face jocul mult mai palpitant.
M-am dus la misina si am mers pana in padurea unde am ascuns-o pe Tam. Am ales un loc destul de retras si uitat de lume, perfect pentru a tine prizonier pe cineva. Totusi sunt curios daca s-a trezit.
Aseara cand i-am dat somnifer a fost pentru scurta durata si ca sa ma asigur ca doarme dusa am si lovit-o cu capul de perete, dar daca s-a trezit? Ehh! Nu-mi fac griji, e legata iar locul e parasit de lume si oricat ar tipa, nu ar auzi-o nimeni.
Am lasat masina in fata padurii si mi-am luat din portbagaj o cutie cu tot felul de droguri care in doze mari pot ucide lumea dar in doze mici produc halucinatii, si am de gand sa le folosesc pe Tasmmyn.
Am ajuns repede la locul unde am ascuns-o si se pare ca e treaza deoarece o vad cum se uita urat la mine. Sangele i-a inundat toata fata si asta imi da un pisaj de care nu m-am putea satura vreodata. Eu i-am zambit bland si m-am apropiat de ea, dar s-a dat mai in spate si a inceput sa tremure.
-Nu te speria draga!
-Lee, daca te atingi de mine jur ca-ti rup gatul si ma joc bowling cu el iar mainile si picioarele le voi folosi ca si popice!!
-Ce vorbe mari pentru o fetita care e legata in lanturi si incapabila sa se miste! Am spus razand.
Vad pe fata ei ca e foarte speriata si se cunoaste dupa tenul albicios si excesul de tuse, dar nu stiu daca sa ma bucur sau sa fiu trist.
-Lee!
Tam a inceput sa planga. Asta o sa fie interesant.
M-am asezat pe un scaun la doi metrii distanta de ea si o privesc fix in ochi. Mi-ar trebui o punga cu floricele pentru ca situatia a devenit atat de draguta incat pare ca as fi intr-un film.
CITEȘTI
Vocile din capul meu [IN EDITARE]
FanfictionMereu am încercat să mă auto-depășesc și să fiu cea mai bună. Am nevoie de atenție și respect, iar a fi cel mai bun îmi dă impresia că le pot abține, dar nu e așa. Știu că trecutul e făcut să treacă, dar nu pot. Îmi bântuie gândirea imaginea omului...