Vocile din capul meu [IN EDITARE]

Revederea lui Hennry

In aproximativ 30 de minute am ajuns la sediul lui Hennry. Din cate vad Hennry s-a facut cu lumea noua. Mai multi oameni. Am parcat masina in fata sediului si am coborat alaturi de Claud ca niste vedete. N-am mai fost de mult timp aici si chiar imi era oarecum dor.

Toata lumea facea cate ceva iar cand eu am intrat pe poarta toti s-au oprit se se uita la noi de parca am fi niste mutatii genetice.

L-am cautat pe Henrry cu privirea, dar im locul lui l-am vazut pe Blue cum alerga spre mine cu bratele deschise.



Pentru o secunda mi-a trecut prin cap o secventa dintr-un film siropos, eu fiind fata pe care iubitul ei n-a mai vazut-o de mult timp. Efectiv am inceput sa rad in sinea mea.

-Tam! Tam, nu pot sa cred!

Corpul meu s-a izbit de corpul lui Blue si ce-i drept e ca m-a strans destul de tare, atat de tare incat eu am inceput sa tusesc.

-Unde-i Hennry? Am intrebat dupa ce tusea s-a mai potolit. Blue s-a uitat utin confuz la Claud. Chiar si cand nu vrea, tipa asta se imbraca mereu sexy si atrage toate privirile dupa ea. Ma uit amuzata cand la unul cand la altul si nu m-am putut opri din a nu rade.

-Claud el e Blue, Blue ea e Claud! Gata prezentarile, acum unde e Hennry?

Blue m-a luat de mana si m-a tarat pana in biroul lui Hennry. Normal ca e aici! Mereu e aici! Blue a batut la usa iar o voce cunoscuta s-a auzit de dupa ea.

-Da?!

De cand Hennry a devenit atat de punctual?

Blue mi-a deschis usa.

-Buna Hennry! Fata lui s-a luminat si s-a ridicat de pe scaun luandu-ma in brate.

-Cand ai zis ca vrei sa vii sa ma vezi, sincer, nu te-am crezut.

-Inca ma subestimezi?

-Nu! Ma bucur ca ai venit! Am auzit de pierderi. Condoleante!

-De asta sunt eu aici!

-Ce vrei sa spui?

-La Spider mi-a declarat razboi si a omorat oameni care pentru mine insemnau mult.

-Si eu ce legatura am eu cu asta?

-Tu esti idiot? Pana si eu m-am prins ce vrea Tam sa zica! Vrea sa o ajuti in razboi! Nu credeam ca esti asa greu de cap!

Am inceput sa rad in timp ce Hennry se uita la Claud cu sprancenele ridicate si uimit.

-Cam asa! Am am spus inca razand.