Capitolul 48

13.1K 677 157
                                    

"It hurts when the person that made you feel special yesterday makes you feel so unwanted today." 

Din curiozitate, am inaintat spre ele. Intunericul cadea greu in jurul meu, dar am putut sa disting niste picioare, iesind dupa tufisuri. Am inceput sa alerg, constienta ca acolo era o persoana si cand am ajuns, mi-am dorit sa nu fi iesit din casa deloc.

Sprijinit de trunchiul unui copac si ascuns aproape in intregime dupa tufis era cel mai enervant german pe care l-am cunoscut vreodata. De fapt, singurul pe care l-am cunoscut. Parul sau blond nu mai statea acum perfect, ci era ravasit. Ochii albastri au stralucit in intuneric ca niste diamante, iar hainele erau sifonate. Totusi, inca era frumos.

- Ce dracu' faci aici, Christopher? m-am rastit cand i-am vazut zambetul amuzat pe buze.

- Dragute haine, a murmurat el.

Fata ii arata inspaimantator. Buza ii era sparta, iar sangele ii murdarea barbia. Tampla ii era vanata, la fel si obrazul drept. Ochii mei au coborat la mainile lui ranite ca dupa o bataie, dar mai era ceva. Palma lui dreapta era plina de sange, prea mult sange, si statea peste partea dreapta a abdomenului sau. Tricoul negru avea o portiune mai intunecata si ceva imi spunea ca nu asa era moda prin Germania.

- Christopher, sangerezi! am zis.

Mi-a venit sa imi dau o palma imediat.

- Nah, e doar perioada aceea din luna! a zis el, iar rasul i-a fost intrerupt de un tusit bolnav.

- La dracu'! am suspinat.

Ce trebuia sa fac? Omul asta ameninta ca il omoara pe Harry, dar azi mi-a salvat viata. Nu il puteam lasa sa moara in spatele unui tufis nenorocit. Trebuia sa fac ceva. Daca ignorai faptul ca face parte din grupari violente, ca vrea sa ne omoare, lucreaza cu Axel si are cele mai proaste glume, Christopher chiar era decent.

- Haide, trebuie sa te facem bine! am spus si m-am apropiat de el, intinzandu-i mana.

- Grija, Skyler! a zis el, privindu-mi palma intinsa. Ce o sa spuna iubitelul?

- Acum trebuie sa imi fac grija de tine sangerand pana la moarte la doi pasi de casa mea. Nu vreau sa ramana fantoma ta si sa ma bantuie cu glumele slabe, asa ca ridica-te si lasa-ma sa te ajut pana nu ma razgandesc!

El a stat putin pe ganduri, dar apoi mi-a acceptat mana si, cu ajutorul copacului din spate, am reusit sa il pun pe picioare. Mana lui s-a asezat in jurul gatului meu, iar eu am incercat sa il sustin, mergand cu pasi mici spre casa mea.

- Ca sa stii si tu, glumele mele sunt porcoase, nu slabe, a zis el.

- In regula, prima regula. Fara cuvinte ca "porcoase" in casa mea, daca vrei sa te ajut.

El a zambit, desi stiam ca rana trebuia sa il doara destul de tare. In momentul asta, nu simt ura pentru el, asa cum simteam in celelalte dati cand ne vedeam. Voiam doar sa il ajut asa cum ma ajutase el pe mine. Nimeni nu merita sa moara cu adevarat, iar daca eu puteam sa opresc decesul cuiva, aveam sa o fac, indiferent de cine era. Nu stai cu mainile in san cand cineva moare in fata ta. E un fel de lege nescrisa, nu?

Am intrat in casa, multumind cerului ca mama nu era o impatimita a covoarelor. L-am dus pana in bucatarie, iar el s-a despins de mine pentru a se sprijini de bancul de lucru.

- Lasa-ma sa vad cat de grav e, am spus, ridicandu-i usor tricoul.

- Nu am voie sa spun "porcos", dar tu ai voie sa faci pe asistenta nebunatica? a zis el amuzat, tinandu-si tricoul in jos.

Dangerous Things - Harry Styles A.U. - FanFicUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum