Dangerous Things - Harry Styles A.U. - FanFic

Capitolul 7

"Fading out again, I feel the chemicals burn in my bloodstream. So tell me when it kicks in. " - Ed Sheeran, Bloodstream

M-am trezit de dimineata si m-am pregatit. Era o zi mohorata si arata ca si cum urma sa ploaie. Mi-am luat un hoody calduros si niste blugi albastri. Cand am coborat am gasit-o pe Amanda mancand micul-de-jun. Asa cum banuisem, nici mama, nici Chris nu ajunsesera aseara acasa. Mi-am facut o cafea pe care am baut-o repede. Nici nu am mai stat sa mananc pentru ca stiam ca in zile ploioase ca si asta, era aglomeratie. Am iesit pe usa si am ramas uimita cand am vazut masina lui Harry parcata in fata casei mele. Geamul era coborat si il puteam vedea la volan, imbracat intr-o bluza mai groasa si cu o tigara in mana.

-          ‘Neata, iubito! a spus el vesel.

-          Ce faci aici? am intrebat confuza.

-          Te astept ca sa te pot conduce la scoala!

-          Nu, multumesc! am raspuns si am mers mai departe pe aleea care ducea spre statie.

Masina s-a pornit si il vedeam pe Harry care mergea paralel cu mine. Era asa penibil.

-          Ai de gand sa mergi pe jos intr-o zi asa ploioasa?

-          Mai bine decat sa merg cu tine!

Chiar daca i-am dat voie sa ma tina de mana ieri, asta nu inseamna ca suntem impreuna. Nu! El inca e un nesimtit, iar eu inca sunt normal. Am auzit cum masina s-a oprit si o usa trantinu-se. Mainile lui mi-au apucat talia si m-a pus cu abdomenul pe umarul sau. Vedeam doar spatele lui. Am dat din picioare si am tipat la el, dar parca nu ma auzea. A deschis usa si m-a pus pe locul pasagerului dupa care mi-a pus centura. A urcat si el la volan, iar apoi a incuiat usile si a pornit.

-          Tocmai m-ai rapit din fata casei mele? am intrebat si m-am intors cu fata la el.

-          Nu, iubito! Cand cineva te rapeste, familia ta nu stie unde esti, dar ai tai stiu unde esti. La scoala.

-          De ce esti asa nesimtit? Nu sti sa accepti un refuz?

-          De ce esti asa incapatanata? Nu sti sa accepti o mana de ajutor? s-a rastit inapoi.

Cand am ajuns la scoala, el si-a deblocat doar usa lui. A inconjurat masina si mi-a deschis usa. Ce obsedat de control! Am trecut nervoasa pe langa el si m-am dus la prima ora. Matematica. Ah, la naiba! El imi era coleg la mate!

Ma gandeam serios sa chiulesc cand profesorul a intrat in clasa, iar dupa el Harry. S-a asezat langa mine, dar m-am prefacut ca nu e aici. Eram nervoasa. Nu eram genul de fata care nu putea face nimic singura. Parintii mei m-au invatat sa ma descurc pe cont propriu. Trebuie el sa faca pe desteptul mereu! Profesorul a inceput sa scrie exercitii la tabla pe care trebuia sa le rezolvam. Am inceput sa ma gandesc cum se rezolva, cand am simtit mana lui Harry pe coapsa mea dreapta. Am inlaturat-o repede. Iar incepem. Apoi a venit mai aproape de mine si mi-a trasat o linie umeda cu limba lui pe gat. Pulsul mi s-a accelerat si nu stiam daca e de la frica sau de la nervii mei care stateau sa puste. Dintii lui mi-au prins pielea gatului si a inceput sa muste cu putere. A trebuit si eu sa imi musc obrazul ca sa nu tip. Dupa ceva timp, stransoarea dintilor lui a slabit si si-a trecut limba peste locul vanat. Apoi mana lui s-a asezat si mai sus pe coapsa mea si voia sa urce. I-am indepartat-o din nou si i-am spus, poate putin prea tare:

-          Asculta aici, tu…

Dar nu am putut termina pentru ca profesorul s-a ridicat de la catedra si a venit in fata mea. Mi-am dat parul pe partea mea stanga ca sa nu se vada ce a facut Harry. Puteam sa simt cum ranjeste langa mine.