"Călăul"

Capitolul 1

                               ” Apartamentul 24 ”

Emma povestește:

   Am alergat și ultimele trepte ale scării și mi-am împins corpul în ușa de la apartamentul 24. Era trecut deja de ora de 22:30, dar probabil băieții încă nu dormeau. Mi-am grăbit pașii spre sufragerie unde l-am găsit pe Kevin întins pe canapea, stând cu ambele mâini sub cap. Purta o pereche de pantaloni ușor gri și-un tricou șifonat alb, deoarece probabil se pregătea să meargă la somn. Mi-am mărit pașii să m-am lăsat lângă el pe marginea canapelei.

” Hei, Em. ” a spus și s-a ridicat pentru a-mi plasa un sărut scurt pe buze. ” Cum de ești la ora asta pe aici? ” m-a întreabat, forțându-l să se deplaseze puțin pentru a mă așeză și eu lângă el.

   Am ridicat din umeri și mi-am sprijinit capul pe umărul lui. ” Am aflat ceva și voiam să vă spun și vouă. ” adaug și mă uit după colegul lui de apartament. Se pare că ori era în dispărut, ori era prin dormitor.

” Este la duș. ” iubitul meu mi-a explicat, ca eu îl aprob scurt din cap. ” Ce este așa urgent? ” mă întreabă și-i fac semn să aștepte pentru a veni și prietenul lui cel mai bun, pentru a vorbi cu amândoi deodată. 

  În cele din urmă îl văd pe tipul brunet cu ochi albaștri cum pătrunde în încăpere cu un prosop alb pe cap în încercarea de-a-și usca părul. Ridică mâna la vederea mea și se așează pe unul din fotolii. La fel ca prietenul său Kevin, el purta un tricou alb și-o pereche de pantaloni scurți. Nu știu cum de era la ora aceea pe acasă, de obicei era la tatăl său în club.

” O să am vecină nouă. ” spun și bat din palme ca un copil când primește o nou jucărie. Tocmai am aflat de dimineață, atunci când i-am văzut pe cei de la administrație cu  alți câțiva oameni cum aduceau o nouă mobilă în apartamentul 13. 

” Mi-a comunicat doamna administrator. ” îi înștiințez, iar tipul de lângă mine pare destul de curios pe când colegul lui, cel de pe canapea pare destul de neinteresat de subiect.

” Și știi ceva despre ea? ” Kevin mă întreabă, iar eu mă întorc către el pentru a-i vedea reacția de om curios, chiar insistent. Mă încrunt ușor ca și cum mă lovește gelozia și-l lovesc în joacă peste umăr. ” Eram doar curios. ” adaugă și bufnește în râs împreună cu tipul brunet de pe canapea.

  Mă întind pentru a-i fura un sărut, iar colegul lui de apartament de pe canapea ne aruncă prosopul în față ca mai apoi să adauge: ” Vă rog, nu aici! ”  mai apoi să se ridice și să plece spre camera lui. Îi pierdem urmă în momentul în care închide ușa din material negru prin interior și se face dispărut.

” S-a întâmplat ceva cu el? ” îmi întreb iubitul și-mi las capul pe umărul său ca mai apoi să-mi plaseze un sărut pe frunte. Ridică pur și simplu din umeri ridicându-se în cele din urmă imediat în picioare.

” S-a certat din nou cu doamna Olivia. ” îmi explică și îl aprob din cap. ” Trebuia să-și petreacă ziua cu Oliver și pur și simplu a uitat pentru că nu s-a simțit bine. ” continuă și-l urmăresc cum merge pentru a-și lua telefonul de pe una din noptiere. ” A făcut ditamai circul când a venit aici. Zici că eram la cinema. ” afirmă și eu chicotesc. ” În fine … Ce știi de fata nouă? ” mă întreabă și-i zâmbesc inofensiv.

” Cică e tânără, studentă și va locui la apartamentul 13. Știi, unde a locuit acum o lună fata aceia cu părul roz în cap. ” îi amintesc și el începe să râdă. Probabil nu a uitat-o și pun pariu că nici prietenul lui cel mai bun n-a făcut-o, aproape l-a chinuit fiind insistentă și vizitându-l din orice motiv, devenind doar puțin obsedată după el.

 ***

   După rutina obișnuită din fiecare dimineață, mi-am luat geanta, apoi telefonul sunându-l pe Kevin, deoarece trebuia să mergem la Universitate, eram în întârziere. Deschid grăbită ușa și îmi arunc privirea în căutarea iubitului meu și uite așa, se părea că vom întârzia cu adevărat. Atenția îmi este distrasă de-o tânără care era preocupată cu încuiatul ușii. Nu-i puteam vedea fața exact, dar de la spate părea micuță, cu părul șaten lung, trecut puțin de șolduri, lăsat în voie pe spate. Imediat după ce și-a aruncat cheile în geantă s-a întors cu fața către mine, lăsându-mă să-i analizez chipul mai bine.

” Hei, bună, eu sunt Emma Miller, fata de la apartamentul 15, se pare că vom fi vecine. ” mă prezint și-i întind mâna.

Fața îi este ușor rotundă, având ochii căprui spre negru . Sprâncene îi sunt negre și recunosc, sunt puțin geloasă pe ea. Și nu pare să aibă mai mult de 20 de ani. Purta o bluză maro închis și-o pereche de jeansi negrii având în picioare niște ghete ce-i făceau picioarele foarte lungi.

” Bună, eu sunt Maria Weaver. ” spune și întinde mâna zâmbind. ” Dar îmi poți spune Mia. Mă bucur să te cunosc! ” continuă să vorbească și la prima vedere pare o tipă destul de prietenoasă.

Simt cum telefonul îmi vibrează în buzunar și mi-l iau cu atenție în mână. Citesc mesajul de la Kevin, precum că el deja se află în parcare, ca mai apoi să mă încrunt, deoarece iar a plecat fără mine pentru a nu știu câta oară.

” Păi, Mia! Mă bucur că te-am cunoscut. Sper să ne mai vedem, acest lucru fiind inevitabil acum că suntem vecine. ” râd, iar ea face același lucru. În cele din urmă ne luăm la revedere, ca fiecare să-și vadă de drumul ei.