"Călăul"

Capitolul 41

                                                    ” ȘTII ”

     Max povestește:

  Privirea încă îmi este ațintă pe cele petru persoane din fața mea.. Unul dintre coșmarurile mele se derulează chiar aici, sub proprii mei ochi. Simt un val de nervozitate și-mi vine să lovesc orice lucru din fața mea. Expresia tatei este năucitoare, zâmbetul larg îmi trimite fiori pe șina spinării. Cred că glumește, este imposibil, probabil doar își bate joc, sper asta cu toată ardoarea. Clipa în care a pășit în față mă lovește dur și simt cum tot cerul îmi cade în cap.

” Maximilian, ea este Anne, viitoarea mea soție. ” vorbește clar și-n momentul acela știam că adevăratul meu coșmar se derulează prea repede. Nu-mi găseam nici cuvintele pentru a explica cât de tare durea și cât de tare voiam să mă evaporez. Regret până la ultima picătură că am decis să vin aici. ” Anne, el este fiul meu din căsătoria anterioară, Maximilian dar preferă Max. ” se întoarce către doamna care îmi zâmbește. Îmi vine să vomit, asta-i sigur.

” Mă bucur să te cunosc, Max! Am auzit multe despre tine. ” spune și sunt sigur că tata nu i-a spus mare chestie despre mine, spune asta doar pentru a mă impresiona probabil. O vreau atât de departe de mine.

” Oh, da, Max, ei sunt fii lui Anne, Eric este de vârsta ta iar Taylor este mai mic ca tine  cu un an. ” vorbește și-i privesc pe băieții care se aflau în picioare lângă tata.  Probabil cel de vârsta mea este tipul cu părul ușor în tentă blondă și ochi verzi, este înalt și deși pare impunător, probabil dacă mă scutur puțin la el va fugi. Fratele său, Justin, Trey, Ty sau cum l-o chemă că nu-mi pasă, este puțin mai mic de înălțime, părul este mult mai șaten deschis dar cu ochi albaștri. ” Băieți el este Max, sunt sigur că o să vă înțelegeți. ” tata spune iar băieții par încântați de ideea asta.

   În cele din urmă bufnesc și adaug. ” Eu chiar nu știu ce caut aici … ”, mă plimb de acolo până acolo pentru că simt cum fiorul de nervozitatea mă străbate. ” Adică, uitați-vă la voi! Familia perfectă! Eu ce caut aici? ” întreb în batjocură iar mimica feței a domnului Ian se schimbă dramatic. ” De ce dracu am venit? ” parcă mă întreb singur și-mi trec mâna agitat prin păr. ” Probabil o să vă căsătoriți cât de curând, nu? ” mă reîntorc cu fața la ei iar tăcerea tatei este un răspuns afirmativ.

Bufnesc într-un râs nervos și mă uit la cei patru din fața mea. ” I-auzi, eu nici măcar nu știam de existența acestei doamne cu fii ei cu tot și surpriză, vă căsătoriți. Și stai, cei doi cred că știau de voi de la început, nu? ”

” Maximilian, știu că nu ți-am spus dar voiam să fiu sigur, adică nu puteam să-ți comunic ceva care nu era adevărat. ” tata se scuză și eu mă uit în ochii lui.

” Stai calm, tată! Ce contează că eram singurul care nu știa nimic. Adică ce, eu am fost vreodată atât de important încât să fac și eu parte din planurile tale? Nu, întotdeauna prea ocupat, întotdeauna eu împotriva ta, nu? Dar fii fericit, cât de curând o să ai alți fii. Poate ei nu te vor dezamăgi ca mine! ” simt că încep să mă eliberez iar doamna din fața mea pare destul de bulversată.

” Credeam că ți-a spus de mine  și … ” începe să vorbească dar tata o întrerupe.

” Aveam să-i spun dar la un moment potrivit și cum n-a venit, ultima șansă era să-l chem aici. ” tata înștiințează.

” De asta ai încercat să fii mai apropiat de mine în ultimul timp și nu pentru că ți-ar păsa sau ceva. Și nu pentru că voiai să petreci timp cu mine în calitate de tată ci pentru un nenorocit de anunț, acela fiind că te vei căsători în curând.. ” mârâi spre el iar ochii lui sunt speriați.