"Călăul"

Capitolul 4

                                                   ” Delicvenții ”

Maria povestește:

   M-am trezit ușor bulversată încă de evenimentul de seara trecută. Ceasul indică deja ora 11:00, iar eu înva leneveam în pat. Dormisem deja prea mult având în vedere că azi aveam cursuri. Sunt puțin dezamăgită pe faptul că lucrurile n-au mers așa cum am dorit eu ieri. Voiam să-mi fac prieteni, dar cine ar fi crezut că printre noi sunt și oameni mai puțini prietenoși și chiar aroganți.

  Am auzit telefonul de pe noptieră cum sună și ies din baie grăbită în încercarea de-a răspunde la timp la el. Nu mai înconjor patul ci doar sar peste, ca mai apoi să-mi iau telefonul de pe noptiera opusă. Se pare că mama are chef de conversații cu mine.

” Hei, bună, mamă! ” o salut și pot să-mi dau seama din zgomotele din fundal că este încă la tribunal.

” Bună, Mia. Cum o duci acolo? ” întreabă și eu mă așez pe marginea patului. "Nu am mult timp să vorbim..." ea a vorbit, fiind prea ocupată în general pentru a mă asculta. ” Cum te simți în noua casă? ” mă întreabă, iar eu zâmbesc, lasandu-mă pe spate.                                                                                                                                      

  ” Bine, mamă, mă bucur de noua locuință, îmi place. ” afirm și zâmbesc. ” Tu cum te mai simți? Ești bine? ” o întreb și mă ridic. E ora 12:00 și la 13:00 încep cursurile și nici măcar nu sunt pregătită de plecare. Hainele sunt încă în dulap, iar eu amețită de la somn..

” Ce să fac, mă bucur de singurătate. ” spune și râde ușor în fundal. ” Noroc cu delicvenții aceștia… ” spune în glumă, iar eu îmi dau ochii peste cap. ” Mia, vorbim altădată, e deja târziu și trebuie să ajung la un nou proces. ” îmi spune, eu bufnind ușor. ” Ai grijă de tine! ” sfârșește și-și ia la revedere.

  Imediat după ce am terminat de vorbit cu mama, mi-am aruncat telefonul pe pat ca mai apoi să merg către dulap. Aleg să port o bluză neagră, o pereche de jeansi la fel de negrii și niște pantofi fără toc. Îmi iau rucsacul rapid în spate, îmi pregătesc cheile și ies pe ușă. Bag cheile în ușă le întorc de câteva ori și le arunc apoi în rucsac, fiind pregătită să plec la cursuri.

” Bună, Mia! ” Kevin mă salută în cele din urmă să o văd și pe Emma stând lângă el, ținându-se amândoi de mână. Erau drăguți împreună și chiar se potriveau, în special datorită aceloe zâmbete de pe fețele lor când se priveau.

” Hei, ce faceți? Încotro? ” îi întreb și mă poziționez bine în fața lor. N-am mai vorbit de aseară cu ei, după cele întâmplate cu prietenul lor cel mai bun, Max. Nu sunt supărată pe cele întâmplate aseară, poate doar ușor bulversată de reacția lui.

” Mergem la cursuri și se pare că și tu la fel. ” Emma vorbește și-mi zâmbește în același timp. ” În seara aceasta, unul din prietenii noștri organizează o petrece, ce zici vrei să vii cu noi? Merg eu și Kevin, cam atât. ” ea mă informează și ridic încet din umeri.
Nu mergeam foarte des la petreceri, de obicei doar la aniversări, dar aceasta poate fi șansă mea să-mi fac noi prieteni.

” Sigur, pe la ce oră? ” îi întreb, iar Kevin scrie ceva pe telefon, timp în care Emma îmi dă informațiile și ora la care ar trebui să fiu gata.

Imediat ne luăm la revedere fiecare plecând la treburile lui.  Deci acum chiar aveam treabă. Trebuie să-mi cumpăr ceva de îmbrăcat pentru petrecere. Aș avea ce să port, dar voiam ceva nou, cel mai probabil când aveam să termin cursurile urma să vizitez un magazin, poate două de haine.

***

  Era deja 20:48, iar Emma trebuie să sosească, la 21:00 plecam spre casa acelui amic. Nu m-am machiat, am preferat să fiu mai naturală, nu folosisem decât puțin rimel și un ruj nude. Mi-am așezat  și părul în cele din urmă dând de câteva ori cu peria prin el și gata. Ușa se aude și mă grăbesc rapid pentru a le deschide. Ușa deja deschisă, în fața mea apar Emma și Kevin care erau gata de petrece.

” Wow, arăți bine. ” Emma îmi complimentează ținuta compusă dintr-o pereche de pantaloni scurți negri și o cămașa din mătase albă băgată în pantaloni și nu în ultimul rând o pereche de ghete mai bine spus bocanci negri.

” Îmi plac bocancii tăi! ”  Kevin completează, iar eu chicotesc ușor. Mă alătur și eu lor și o luăm împreună pe scări. Mașina se părea că era parcată în parcarea din spatele blocului.