" TU "
Maria povestește:
Ceasul indică ora 18:00 iar noi ne aflăm încă în apartamentul meu. De 20 de minute stăm la masă și povestim diferite întâmplări amuzante. Tocmai am aflat că Scott atunci când era mic i-a dat foc pisicii doar pentru că voia ca pompierii să vină la el acasă. Sau Bryan care s-a cocoțat într-un copac iar o pasăre care avea cuibul acolo l-a lovit cu ciocul în cap. Restul au povestit, mai puțin Max care a stat tăcut pe tot parcursul mesei, nu părea să fie în apele lui.
" Și ce facem după ce terminăm masa? " Bryan întreabă iar lumina de pe fața Tinei mă face să cred că ea are o idee foarte genială. Sper. Își duce mâna în părul ei blond și dă pe spate ca mai apoi să-l privească pe Max.
" Putem merge la piscină, nu? " ea întreabă iar tipul cu ochi albaștri o privește în cele din urmă. " De ce să nu profităm de faptul că îl avem printre noi pe fiul patronului unui club care de asemenea are atașat și o piscină? " adaugă și tipul în cauză doar se uită la Kevin.
În cele din urmă Max decide să accepte propunerea și treptat ne ridicăm de la masă. După ce fetele mă ajut să strâng resturile rămase, ne retragem de asemenea în sufragerie unde băieții stăteau la un meci. " Dumnezeule, cât de prost poți să fii așa încât să ratezi, era bara prostule, bara. Vrei să-ți cumpăr ochelari?" Mark face galerie iar restul băieților îl susțin. Max totuși lipsește. Privirea îmi cade pe ușa din sticlă a balconului care se deschidă brusc iar tipul care este tăcut de ceva vreme își face apariția în cameră. Are pachetul de țigări în mână deci probabil a fost la fumat. Se apropie și de asemenea se așează pe unul dintre fotolii.
" Fă-mi și mie loc! " Tina îi ordonă lui Max în momentul care el se așează, ceea ce indică faptul că vrea să stea cu el pe același fotoliu. El însă doar își dă ochii peste cap și se lasă mai adânc în materialul fotoliului și dă negativ din cap. Nu știu de ce a spus nu, probabil s-a gândit la confortul lui deoarece mai erau locuri libere pe canapea.
În cele din urma blonda se retrage iar Max își îndreaptă privirea spre prietenului cel mai bun, Kevin care dădea semnificativ din sprâncene și zâmbea pe sub mustață. Ochii brunetului de pe fotoliu indicau amuzament dar totuși seriozitate. Sunt distrasă din analiză de soneria ușii.
" Cine e oare? Mai trebuie să vină cineva? Mama ta? " Emma mă întreabă iar eu ridic simplu din umeri. Nu am mai invitat pe nimeni în afară de cei prezenți deja aici. Mama nu are cum să vină, acum probabil e la birou după terminarea procesului pe care l-a avut acum câteva ore.
Îi fac semn că mă duc să deschid iar pașii mă călăuzesc până la ușa de la intrare. Deja ușa deschisă, în fața mea un buchet imens de trandafiri roșii mă împiedică să văd persoana din spatele lor. În următorul minut persoana lasă buchetul de trandafiri mai jos în așa fel încât să-i văd fața. Era doamna administrator și nu cred că așa procedează de ziua locatarilor.
" Bună ziua! Ăștia sunt pentru tine. I-am găsit în fața ușii mele, m-am uitat pe camere și-am văzut un băiețel care i-a adus. " spune și-mi dă trandafirii în brațe.
" Un băiețel? " întreb și chiar n-am habar cine mi-ar fi putut aduce. Oricum sunt foarte frumoși iar eu iubesc florile. Doamna administrator în vârstă de 50 de ani pare că se tot gândește la ceva deoarece își freacă barba cu mâna stânga.
" Nu e din bloc de la noi. L-am mai văzut de câteva ori în locul de joc în parcul de peste stradă. Da, acolo l-am văzut. " ea mă informează iar eu o aprob din cap. Îi mulțumesc mult pentru ajutor ca mai apoi să mă reîntorc în sufragerie.
CITEȘTI
"Călăul"
RomanceCARTE NEEDITATĂ " Dacă nu exprimi vreo emoție, nu înseamnă că nu trăiești una. " Megaloman. Acerb. Ardent. Maximilian Browns își petrece majoritatea vieții construind un zid acaparant și tulburător care să-l apare de-o posibilă ea. Treptat, cără...