Capitolul 10

89.6K 3K 98
                                    

                                         ” Întrebări & Hobby-uri ”

Maria povestește.

   Deși nu eram încântată de ideea că voi sta cu Max în aceeași încăpere și chiar la aceeași masă chiar îmi doream să-l enervez. De când am venit aici m-a tot scos din sărite crezându-se superior mie. Ies pe ușa apartamentului meu după ce am vorbit cu mama cam 5 minute deoarece era ocupată cu un caz special, ca mai apoi să mă pregătesc pentru cină. Seara asta va ieși bine în ciuda apariției lui Max pe acolo. Nu mă voi lăsa intimidată de un înfumurat ca el. Am îmbrăcat  repede o bluză maro-închis, o pereche de pantaloni ușor strâmți negri și ghetele cu catarame.

  Imediat după ce m-am aranjat am părăsit apartamentul și am urcat la etaj, cine se ținea la băieți în apartament. Sun ușor la ușa lor și pot auzi niște pași greoi veniți spre ușă. Sper să fie Kevin sau Emma deși nu cred, până acum ușa era deschisă de multă vreme. Ușa se deschide larg iar în fața mea apare Max la bustul gol.

 ” Frumoasă priveliște, nu? ” mă tachinează și încerc pe cât posibil să-l ignor. Bufnesc enervată către el în cele din urmă uitându-mă atent la pieptul său care se ridica rapid, părea puțin agitat.

  Fac câțiva pași în față salutându-l. ” Bună! ” îi spun dându-mi ochii peste cap. Și uita așa iese la suprafață aroganța din el. Dumnezeule, ce om enervant! Îi aud pașii în spatele meu și mă întorc pentru a-l privi. ” Azi i-am promis Emmei că voi fi drăguț cu tine și nu te voi deranja, doar azi! ” mă anunță și pleacă spre o ușă din apropiere.

***

      În cele din urmă o ajut pe Emma să așeze masa, 4 tacâmuri ceea ce înseamnă că Max va lua masa cu noi. Kevin așeza șervețele atunci când prietenul lui cel mai bun își face apariția îmbrăcat în cămașă, una neagră. Arăta bine, mă refer la cămașă nu la el. Emma  pleca în căutarea unor pahare pe când Kevin se tot chinuia cu șervețele. El,  în tot acest timp stătea în picioare în dreapta mea când eu așezam masa.

 ” Nu te mai holba, Maria! ” ordonă și glasul lui părea dur.

 ” Nu, nu mă holbam! ” spun enervantă. Ba da, o făceam dar el nu trebuia să-și dea seama. Kevin de uită la noi ciudat apoi se îndepărtează spre bucătărie. Am rămas singuri și tăcerea se pare că e punctul nostru forte.

 ” Parcă în seara asta erai drăguț. ” Spun către el serioasă și-i ofer o privire nu foarte prietenoasă.

 ” Dar nu am spus nimic rău, doar ți-am spus să nu te mai holbezi, ai o privire ciudată care mă face să mă simt inconfortabil.” Adaugă în timp ce așează un scaun la masă. Nu avea sens nimic, îmi dau ochii peste cap și îmi continui treaba. După 10 minute toți patru eram așezați în jurul mesei, Max în capătul mesei, iar eu în stângă lui, Kevin și Emma pe aceeași parte a mesei, în fața mea.

 ” Și Mia, spune-ne ceva despre tine! ” începe Kevin curajos discuția numită de mine *te-am chemat pentru a afla și ce culoare are lenjeria pe care o porți azi.* Urăsc treaba asta, unii oamenii devin narcisiști când vine vorba de ei.

 ” Ce vreți să știți? ” întreb urmărindu-l pe Max cu coada ochiului, nu făcea nimic ilegal, se juca cu furculița. Bucata aia de friptură i se părea foarte captivantă, ori evita să se uite la mine, ori chiar îi plăcea să se joace cu mâncarea.

 ” Familia ta? ” întreabă Emma iar eu dau ușor din cap. Nu prea vorbesc despre familia mea pentru că nu e cine știe ce. E doar mama, atât.

"Călăul"Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum