"Călăul"

Capitolul 57

                                       " Colega de apartament "

Max povestește:

     Am apăsat butonul liftului și am intrat în cutia metalică. Ceasul indica deja peste ora 10, iar eu sunt în întârziere, academia nu mă va aștepta cu flori la intrare.  Doar că idiotul de Kevin tot se fâțâia de acolo până acolo spunând că vine cu mine cu mașina, ca în cele din urmă să cedez psihic, să trântesc ușa și să las că țipe după mine. Mi-am închis jacheta până la baza gâtului din pricina frigului ce mă păștea afară și mi-am înfundat mâinile în buzunar. Secundele trec rapid și ușile din metal se deschis ca eu să ies grăbit. Am ales să ajung la etajul Mariei ca mai apoi s-o iau pe scări, trebuie să-i las Emmei ceva în cutia poștală, un plic primit la mine sus.

     Înaintez grăbit spre ușa fetei blonde, dar nu înainte să observ agitația din fața ușii Mariei. O parte din lucruri erau scoase pe hol și câțiva oameni îmbrăcați în niște salopete albastre ce cărau diferite chestii afară. Pentru moment inima mi s-a făcut cât un purice și mi-am grăbit pașii spre intrare. Doar la gândul că ea s-ar putea muta și ar pleca de-aici, începe să mă doară zona pieptului. Trec rapid de trei bărbați care se chinuiau cu o masă și pătrund pe hol. Aud doar niște voci în încăperea alăturată și mă grăbesc întra-colo.

    Cum intru în încăpere, îl văd pe Ken în picioare cu brațele în șolduri și pe Emma, alături de Maria care suspina ușo în palme. Mă uit prin împrejur ca mai apoi să-mi dau seama că aici a avut loc o mare problemă. Pereții sunt umezi în totalitate și parchetul e distrus, cel mai probabil din cauza apei ce-l acoperea. Am dat cu ochii de Ken care a dat din umeri și eu m-am poziționat în fața fetelor. Maria era îmbrăcată doar într-un tricou lung până la genunchi având și-un hanorac peste el, în timp ce era îmbrățișată de Emma.

" Ce naiba s-a întâmplat aici? Zici că mă aflu într-o piscină improvizată într-un complex de blocuri. " spun și Ken se uită insistent la mine, ca Emma să-mi facă semn să mă potolesc. " Acum, serios, ce s-a întâmplat? " las ca seriozitatea să mă cuprindă și sunt total atent la fata care nu s-a mișcat de pe canapea de când ne aflăm în aceeași încăpere.

" Vecina de deasupra. Doamna Simson a uitat apa deschisă. Atunci era plecată la spital pentru un tratament și-ți dai seama că ce apă s-a făcut acolo și acum Maria trebuie să plece până casa de asigurări de ocupă de renovarea apartamentului. Ar dura vreo 3-4 săptămâni lucrarea. " Ken mă lămurește și chiar atunci în spatele meu își face apariția și Kevin care se uita debusolat pe pereți.

    Doar la gândul că Maria va pleca inima mi se strânge brusc și chiar simt nevoie să fiu aproape de ea. Fără prea multe comentarii și urmărit de privirile celor din jurul meu, mă așez în stânga ei și mă uit la ea. Pot auzi suspinele ce-i ies pe gură și chiar am intenția de-ai atinge genunchiul, dar mă potolesc știind că avem martori. O privesc cum își șterge lacrimile de la ochi cu mâneca hanoracului gri și-și dă părul după ureche, ca mai apoi să se întoarcă preț de câteva secunde și să se uite la mine.

" Am o idee. " Kevin sare în sus imediat și noi toți ne uităm la el, îndemnându-l să continue. " Păi cum eu m-am mutat cu Emma, camera mea este neocupată, Max o are pe-a lui și m-am gândit până îți rezolvi problema cu renovatul să te muți sus. " Și-n momentul în care am auzit versiunea lui Kevin, nu știam ce să fac, să sar în sus de bucurie sau să mă terifiez de simplu fapt că s-ar putea să locuiesc cu fata de care sunt îndrăgostit. " Nu cred că Max ar avea o problemă, nu-i așa Browns? " simt cum fața îmi cade, iar rânjetul prietenului meu cel mai bun radiază prin toată încăperea.