"Călăul"

Capitolul 40

                                                   " Dezvăluiri "

Kevin povestește:

   Ușa dormitorului se deschide brusc iar din spatele ei apare iubita mea blondă care nu părea a fi foarte fericită și-n apele ei. Își aruncă sacoul albastru pe unul dintre scaune, ca mai apoi să se lase ușor pe pat pentru a se descălța de pantofii cu toc. Nu spune nimic ci doar mă ațintește din când în când cu privirea. Ochii ei de un albastru electric sunt ușor tulburi și-mi pot da seama că ceva s-a întâmplat.

" Iubire, totul e în regulă? " o întreb și folosesc termenul iubire deoarece știu că asta o va înmuia dacă are chef de ceartă cu mine. E foarte, foarte, foarte orgolioasă iar asta nu ne prea ajută relația și când vine vorba de ceartă trebuie să mă dau bătut astfel se va sfârși cu ea plângând în baie timp de 4-5 ore.

" Sunt doar obosită. " spune și-mi face semn să-o ajut să-și desfacă fermoarul rochiei de culoare albă. Știu că nu e doar atât, oboseala, ceva o deranjează, nu știu ce dar trebuie să aflu până nu risc să dorm pe preș doar pentru că are iar crize de isterie.

   Îmi las capul pe umărul ei sărutându-i obrazul, doar oftează și pleacă din brațele mele. " Sunt obosită, Kevin! " aproape a mârâit la mine iar eu am răsuflat brusc. Am prins-o mai dur de talie și-am apropiat-o de mine. Urăsc când mă respinge, urăsc asta atât de mult. " Kevin! " mai repetă odată iar eu îi dau drumul. Ar trebui s-o las în pace. Văd cum merge spre baie lăsându-și rochia pe unul dintre scaune iar eu decid să-mi vizitez prietenul în camera vecină.

   Bat ușor la ușă și-mi dau seama că ori doarme, ori face duș, ori e pe balcon. Deschid hotărât ușa iar în spatele i se ascundea doar patul lui Max care era devorat la propriu, băiatul acesta e așa dezordonat. Dacă mă uit mai bine îl văd și pe el ascuns printre pături la bustul gol. Îmi vine să izbucnesc în râs dar mă abțin. Mă apropii tiptil de el și când vreau să-i vărs în cap paharul de apă de pe noptieră îl au șuierând către mine.

" Doar să îndrăznești, domnule Scotch, că te nenorocesc. " mârâie iar eu mă prefac rănit de ce spune el. Las paharul cu apă înapoi pe noptieră și mă arunc în partea liberă a patului. " Mai încet, îmi zgâlțâi și creierii. " șoșotește ceva cu perna pe față iar eu mă prefac că nu-l aud. " Chiar, tu, tu ce cauți aici? " mă întreabă și se ridică pentru a se sprijini de cotul drept.

  Ridic pur și simplu din umeri și adaug. " Emma, e agitată și ... nu vreau să ies șifonat din treaba asta. " spun iar el leșină de râs lângă mine. " Amuzant. Browns. " adaug iar el își trântește capul în perne.

" Și să înțeleg că ai venit să dormi prin vecini de teamă să nu dormi pe preș? " își bate joc iar eu doar îmi dau ochii peste cap. Nu pot nega faptul că deși este mai mic ca mine cu un an, îmi face față una-două, chiar poate să mă bată din două-trei vorbe. Ironia e la el acasă, e musafir permanent.

" Mai petrec și eu timp cu tine, nu? Doar nu mai este mult și vei rămâne singur. " afirm iar el doar își ascunde capul mai mult în pernă. " Hai, nu plânge, știi că te voi vizita zilnic. " îmi bat joc de el iar în următoarea secunde mă trezesc cu o pernă în față.  " Ok, nu trebuie să devenim așa violenți. " spun în glumă iar el doar râde.

" Cât e ceasul? " mă întreabă și se ridică brusc din pat.

" Este deja ora 23:00. " vorbesc iar el își trece mână prin părul brunet. Caută ceva cu privirea și nu pricep ce până nu îl văd cum se apleacă după tricoul alb,  ce se afla pe marginea unui scaun.