Capitolul 5

90.2K 3.2K 33
                                    

                                          ” Nemulțumiri & cadavre ”

  Maria povestește:

   În fața mea un BMW M6 metalizat își face apariția, iar Kevin deblochează ușile. El era în față împreună cu Emma pe când eu m-am urcat în spate. Drumul nu a durat foarte mult, deoarece la nici 15 minute coborâm în fața unei imense case foarte luminată, acompaniată de o muzică foarte zgomotoasă. Erau zeci de mașini și o mulțime de lume. Nu mi se părea genul acela de petrecere la care chiar voiam să merg, dar deja mă aflam aici. Cobor nesigură din mașină, învârtindu-mi ochii peste tot, luminil3 deja îmi deranjau ochii.

” Hei, ești ok? ” Emma mă întreabă, trăgându-mă de mână spre intrare. Dau din cap și-i zâmbesc, dar deja locul acesta nu-mi plăcea. Prea multe băuturi alcoolice, fete dezbrăcate care dansau pe unde apucau, băieți care admirau spectacolul oferit de fete și multe alte lucruri care mă oripilau. De ce am venit? Ah, da pentru a-mi face prieteni noi. Ne apropiem de un grup de persoane, format în jur de vreo 5-6 persoane, Kevin bate palma cu băieții, pe când Emma îi salută ușor ridicând o mână în aer.

” Hmm, pe cine ne-ai adus? ” un băiat ușor blond o întreabă pe Emma, iar fata blondă mă trage de mână fiind acum mai aproape de cei prezenți.

” Bryan, ea este Maria, dar noi îi spunem Mia. Este noua vecină, stă chiar lângă Emma.  ” Kevin a spus și și-a poziționat mâna pe spatele Emmei. Tipul cu păr șaten spre blond mi-a zâmbit și și-a întins mâna.

  ” Bine ai venit, Mia! Eu sunt Bryan Collins și sper că ne vom împrieteni repede. Ei sunt restul de prieteni …” spunea arătând către persoanele din jurul nostru.” El este Mark Adams. ” Spunea arătând  spre băiatul înăltuț cu părul ușor brunet și ochii căprui. Avea o construcție destul de robustă, având pielea bronzată. Dau din cap și zâmbesc. Îi urmăresc mâna arătându-mi o domnișoară brunetă minionă, cu un zâmbet foarte mare și ochii mari verzi. ” Iar ea este Lara Hill. ” Am zâmbit și ne-am atins mâinile.” Mulatra aceasta este Jane Green … ” adaugă  încă arătând spre persoanele din jurul nostru. ” Iar prietenul ei este Scott Davis. ” Spune spre mulatrul care o ținea de mână. Le-am.zâmbit tutror ca în cele din urmă să răsuflu ușurată și să spun: ” Mia, încântată! ”.

***
 
   Deja aveam o durere de cap și nu trecuseră decât  20 de minute, eram cu ochii pe ceas. Emma și Kevin dispăruse pe ringul de dans după ce mi-au adus și mie o băutură. Mirosea a alcool așa că am lăsa-o baltă. Îmi *butonam* telefonul când cineva îmi atrage atenția. Oh, nu el, ce căuta aici? O stai, face parte din grup, cred?!  Dacă Ken și el sunt cei mai buni prieteni și Kevin e prieten și cu cei pe care i-am cunoscut mai devreme, era și normal ca și el să facă parte din grup.

  Îl urmăresc cu privirea până când intră în altă încăpere și răsuflu ușurată. Speram că nu m-a văzut, chiar nu voiam să spună ceva urât la adresa mea sau din nou să mă șicaneze. Sunt salvată însă de apariția cuplului format din Emma și Kevin.

” Nu dansezi? ” ei mă întreabă, eu răsuflând ușurată, tipul dispăruse. Dau negativ din cap și mă așez pe unul din scaunele înalte de la bar. Chiar îmi pare rău că am venit aici, exceptând partea în care am cunoscut niște persoane amabile.

”  Unde este baia? ”o întreb pe Emma, iar ea dă ușor din mână, arătând către scări.

” Etajul 2, a treia ușă pe dreapta, dar ai grijă, ok? ” spune și dau din cap. Mă ridic de pe scaun și în încercarea de-a ajunge la scări calc peste niște pahare și chiar ceva moale, sper că nu mâna cuiva.
 
   Urc scările atentă deși aproape mă împiedicam de cadavrele care miroseau a alcool. Țigări aprinse peste tot, imaginea asta chiar nu-mi făcea cinste în niciun fel.  Nu trebuia să ajung pe aici, doar să afle mama că nu știu ce avea să se întâmple. Probabil mă aștepta o arestare la domiciuliu. Sau probabil aș fi primit o teorie de o oră sau două cu multe țipete și priviri reci. Neatentă dau peste cineva și simt cum două brațe mă apucă de umeri și mă țin pe loc. Era cât pe ce să fac contact cu podeaua de josul scărilor dacă nu mă ținea bine.

” Ai grijă! ” spune și se uită la mine atent. Îmi fac ochii mari și imediat umerii mi-au fost eliberați. Max stătea în fața mea îmbrăcat într-un tricou negru cu o pereche de jeansi negrii. În picioare avea o pereche de bocanci și-n mâna dreaptă ținea un pachet de țigări.

” Oh, tu erai. Ce dracu faci aici? ” întreabă el oarecum deranjat la vederea mea. Face câțiva pași în spate, așteptând o explicație, iar eu îmi duc o mâna în spatele cefei.

” Emma. ” reușesc doar atât să spun, iar el trece val-vârtej pe lângă mine. Nu știu ce avea să urmeze, dar știam că fata blondă nu avea să iasa prea bine din toată această situație încărcată. 

"Călăul"Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum