Capitolul 52

67.1K 2.8K 230
                                    

                                       " Autoinvitația & Invitația "

Maria povestește:

  Închid ușa după ce prietenul meu, Ken, părăsește holul apartamentului și pătrund în sufragerie. E în jur de 09:00 dimineața, Ken a petrecut seara la mine ieri, ba chiar a trebuit să împărțim și patul, cică e prea sensibil pentru a dormi pe canapea. Noroc că e prietenul meu cel mai bun, ne știm de-o viață și este gay, astfel durerea de spate îi era în permanență partener. Pentru a doua oară trebuie să mă ridic de pe canapea pentru a deschide, cineva se pare că sună destul de insistent. Îmi trag hanoracul mai bine pe umeri și-mi încalț botoșeii în formă de urs panda și merg spre hol.

  Probabil este Emma, nu ne-am văzut de ieri dimineață și azi cum este duminică cel mai probabil va sta cu mine. Mereu în zilele astea Kevin îl însoțește pe Max la diferite chestii și petrec mult timp împreună. N-am habar cum funcționează o relație de prietenie gen ei, Kevin care pare omul libertin, glumeț, prietenos și sociabil cu Max care e bipolar și aleximitic.

  Ajunsă în fața lemnului crem deschid ușa și-l surprind pe fratele mai mic al tipului în cauză în fața mea. Oliver stătea drept în fața mea cu părul blond ciufulit, îmbrăcat încă în pijamale având în brațe un urs imens. L-am tras de mână în apartament, cel mai probabil Max a uitat de el sau a fugit singur din cauza fratelui său mai mare, tot una

" Ai pățit ceva? " îl întreb, iar el își mută ochii mari și verzi pe mine. Dă din cap negativ și mă urmează până în sufragerie unde se așează pe unul dintre fotolii. " Max unde este? " mă trezesc brusc să-l întreb, iar el se strâmbă caraghios.

  El ridică brusc din umeri și se joacă cu degetele. " Era ocupat, iar eu mă plictiseam. Vorbea la telefon pe balcon și fuma așa că m-am decis să-ți fac o vizită. " îmi explică iar eu îl aprob jucăușă din cap. " Te-ai supărat? " mă întreabă, iar ochii ăia mari, verzi de cățeluș îmi fac inima să se  înmoaie. Cum îi poți rezista lui?

" Nu, cum să mă supăr pe tine pentru că ai venit să mă vizitezi?! " îl întreb și-l trag în brațele mele. " Deci să înțeleg că Max nu are habar unde ești, așa-i? " îmi trec mâinile prin părul lui lung și blond așezându-l într-o parte. El dă din cap rapid continuând joaca cu propriile degetele, iar eu îi mângâi spatele. " Deci cel mai probabil va face o criză când va vedea că nu ești în cameră și va urla în disperarea de-a te căuta. " glumesc pe seama fratelui său mai mare și el râde copilăros. De fapt era un copil, unul cald și foarte prietenos care e total paralel cu Max când vine vorba de asemănări. " Vrei să mănânci ceva? Tocmai mi-am făcut micul-dejun și n-am cu cine să-l iau, ce zici, te bagi? " discutăm, iar el dă din cap afirmativ și mergem spre bucătărie.

" Deci, ești sau nu prietena fratelui meu? " întrebarea lui Ollie mă ia prin surprindere, iar în capul meu zeci de gânduri își fac loc. " Eu așa cred, vă comportați ca un cuplu, adică mereu sunteți unul în preajma altuia și vă uitați unul la altul cum se uit unchiul Christian și mătușa Scarlett când se țin de mână pe ascuns. " se așează pe scaunul din fața mea, iar eu îi zâmbesc.

" Doar ți se pare, eu și Max suntem doar amici. " explic și toate apele mă trec. Suntem amici, nu? Sau, nu,  categoric? " Tu de fapt câți ani ai? " mă izbește ideea asta de-al întreba, deși am auzit eu pe la Emma că are în jur de 8 ani. E prea deștept pentru vârsta lui oricum.

" Am doar 8 ani, dar tata îmi spune că sunt prea deștept pentru vârsta asta. " îl aprob din cap, iar el lasă furculița jos și vorbește din nou către mine. " Știi, aș putea vorbi cu Max să te facă prietena lui, mie îmi place mult de tine. " brusc fraza mă lovește, iar eu  simt cum o durere de cap mă are ca și consoartă. " Ești foarte drăguță. " el mă complimentează și eu îmi frec fruntea cu palmele.

"Călăul"Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum