Așează-mă și azi la marginea prăpastiei...
Așează-mă tu vânt, c-aș vrea iar să mă uit!
Așează-mă să pot vedea căderea apei,
În care se privea ea atât de mult.
.
Desparte azi cerul, să cadă de pe nori...
Sub secul tău zbucium să danseze.
Lasă-mă cu el, să fac doi pași, ușori.
În lumina, corpul să mi-l deseneze.
.
Du-mă cu tine în munți, azi sau mâine...
Să pot vedea cum anii li se adună-n vârf,
Să-mi prind și eu câțiva acolo sus, în cuie,
Peste pământul călcat de labă de urs.
.
Așează-mă te rog în primul râs al zilei
Când soarele-mi descânta sufletul.
Așează-mă să pot simți pulsul clipei...
Nu am să regret, n-am să spun destul!
