Dubii

99 13 0
                                    

Cât de des pot să privesc în gol?

Către găurile de cer și mare

Din peretele orașului de beton.

   Ferestre plutitoare...


Greșec să mă gândesc la viață?

Cu o atitudine plină de dor

De frumusețe, ambiție și speranță...

   Gândul muritor...


Oare pot fi iar eurol zâmbetului pur?

În dinamica lacrimilor vecine

Ale unor inflexibili cu capul prea dur...

   Griji inutile...


De ce se lasă fără farmec noaptea?

Peste voința mea slăbită,

Peste curajul meu de-a încerca

   Atenția sporită...


Ce ac încurcă fabrica timpului meu?

De ce nu mă înțep mai tare?

Să-i recunosc în sânge, gustul greu!

   Aroma otrăvitoare... 

Stop creier!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum