Seară, orașul pare primitor...
Mă mir de mirosul de alcool.
În melancolicul răget de motor,
Orașul îmi pare primitor!
.*.
Luna pâlpâie-n mișcări d-amor,
Când trăiește, când nu trăiește
Peste umbrele lungi de la sol
Și-orașul pare primitor!
.*.
Din inimă suspin de dor,
Țipând din peștera d-acasă.
Mângâind o stalactita ușor
Privesc orașul primitor!
.*.
Respir ca dat pe difuzor,
Alunec blând în așternut,
Orașul nu era color...
Dar era atât de primitor!
