Râd plin de ploaie într-un vis de cer și mare
Într-a stării amplificare de bucurie și extaz.
Și râd, și râd și simt!
Că pot avea sentimente iar
Precum clar îmi curge luna în mister astral,
Eu mă topesc în căldura dulce de iunie
Coborând ușor pe funie
Ca să pot atinge ancora mea grea
Ce mi-a oprit clipa în seara asta vie...
Și întregul univers îmi mărturisește că vrea
Să mă țină pe tronul apelor
Sa filtrez prin branhii mareea plină de gând
Și din când în când să mă arunc peste valuri
Trăgând în plămâni aer,
În zbor eu apucând către cer și norii aurii
Respirând sub atmosfera pământului
Să pot iar simți...
Claritatea ce freamătă fereastra momentului
Purificând vinul cu care mă îmbăt
Cântând, încercând să desfac un lacăt
A cărui cheie am pierdut demult
Când incercam să mă feresc de puterea mea
Și de iubire de asemenea.
Râd plin de ploaie într-un vis de cer și mare
Râd plind de ploaie
Râd!
