Să îmi preia o arteră noaptea asta!
Să o alipească pulsatoare prin frig
Unei liniști cerești, unde îmi stă soarta,
Pe umbre așa fine, prin cer, prin frig.
Să îmi destupe o arteră cu lumeni!
Afon să cânt gândul în note diamant
Precum poeții s-au distins dintre oameni
Legând latul de lung precum lungul de lat.
Reușind să transcendă aproape total...
Eliberând treptat lumina nocturnă
Să emancipeze omul din animal.
Cum?-prin versificata lor conjunctură.
Greu pentru profan să-și înlăture voalul,
Ușor este să crezi doar ce poți vedea...
Greu pentru poet să-și fructifice darul,
Ușor este să crezi că-i un fruct deja...
Să îmi preia o arteră noaptea asta!
Să o alipească pulsatoare prin frig
Unei liniști cerești, unde îmi stă soarta,
Pe umbre așa fine, prin cer, prin frig.
