Drumul Vieții

Capitolul 17.

Noah pov.
Doar muzica si distractia imi rasuna in cap , Carina ma saruta pe brat cum are chef, in spate cele 3 fete protesteaza de zori , faptul ca , Carina sta langa mine nu le prea convine ,zambesc larg cand ma gandesc ca am o astfel de influienta asupra lor , dar imediat fericirea imi disparu la gandul ca nu am nici o influienta asupra fetei de care sunt indragostit, imi aud inima plangand cu lacrimi de sange, sufletul mi-a fost cuprins de un val de dezamagire. Doamne da-mi aripi de inger  , dandu-mi permisiunea sa zbor liber, nu pot sa mai stau si sa sper , asteptand zile senine care nu cred ca o sa mai vina . Oare sa iubesc in zadar? Imediat sunt trezit din visare de mana calda a Carinei ce ma mangaia nestingherita pe coapsa. Se pare ca fata are chef de joaca , asta nu ma deranjeaza absolut deloc.

-Hei , uite curva! Face autostopul! o aud pe una din spate, privirea mea se indrepta plictisita spre locul indicat de aceasta, dar odata fixata , ochii mi se largii , gura forma un "o " perfect, am impresia ca inima mi s-a oprit in loc. Imediat  nervii  imi sunt intinsi la maxim ,ce cauta ea aici? Trag rapid de volan , masina scotand un marait de parca ar fi un protest la gestul meu , ignor toate acestea , atentia mea fiind concentrata pe fata fragila care tremura mai ceva ca o pisica speriata. Odata masina oprita le-am zburat pe cele 4 femei , gandul ca as putea sa ma distrez mi-a zburat dintr-un foc. Chiar daca femeile au protestat foarte mult , acestea au trecut pe langa urechile mele ca si cum le-ar fi apartinut unui surd, nu imi pasa ca este o strada pustie , le las aici iar eu imi voi lua ingerul cu mine!

-Coborati odata! tip enervat , maraitul meu scapat a dovedit irascibilitatea de care dadeam dovada. Tarfele au coborat fara a mai comenta ceva, cu miscari lente de parca erau in reluare , numar in gand pana la 10 cu scopul sa ma calmez . Nu as vrea sa fac pe aici vreo criza , imi sprijin mana usor de volan privind iritat la maimutele care in sfarsit au coborat. Dupa ce s-au indepartat , cobor ca un fulger din masina , trantesc portiera de am impresia ca as putea sa o rup, insa putin imi pasa in momentul de fata. Ma indrept cu pasi rapizi in spre faptura speriata , tremura in ultimul hal , era atat de palida si plapanda. Mi se rupea inima sa o vad asa, ajuns langa ea incerc sa o mangai pe obraz, nu vreau sa o bombardez cu intrebarile. Chiar daca ma tot gandesc , cum a ajuns aici? Raman socat cand vad cum s-a ferit de mana mea , gura mea s-a deschis involuntar, imi retrag mana incet lasand-o plapanda pe langa corp. Imi las privirea in jos incercand sa imi gasesc cuvintele.

-Ce cauti aici...Abbey? o intreb pe un ton calm ,cel putin asa voiam sa para. De fapt eram foarte nervos , cine i-a facut asta? Cum a ajuns in situatia asta atat de jalnica? Privirea ei speriata ma face sa innebunesc, tremura atat de tare, sta cu mainile in jurul corpului ei . Incerc sa ma apropii de ea si sa o iau in brate, dar se indeparteaza brusc. Vazand ca nu pot ajunge nicaieri in ritmul asta , cedez. Imi bag mainile in buzunare oftand.

-Nu vrei sa imi raspunzi? Abbey tresarii , ridica o mana spre obrazul unde o lacrima isi dadu frau liber pe pielea ei catifelata, inima mea se simte cuprinsa de spini in acest moment. Ce a patit oare floricica mea ? buzele ei se deschid si se inchid la loc , ezitand sa imi zica ceva.

-Dante... sopteste ea stins, cand am auzit imi venea sa trantesc ceva , sa sparg tot ce imi iese in cale pentru a-mi elibera starea asta de nervozitate. Dante, trebuia sa stiu ca el este implicat in asta... Cum a putut sa faca asa ceva? 

-Abbey ,te rog , haide cu mine! ii spun calm , ea isi ridica privirea de inger care ma facu sa inghit in sec , ii e frica. Nu imi place sa o vad asa, dupa ce observ ca nici acum nu s-a oprit din tremurat, realizez imediat ca ii este frig. imi scot iute geaca, ca apoi sa i-o intind . La inceput ma priveste confuza, eu nemairezistand i-o asez pe umerii ei delicat, umerii ei mici imi atrase atentia ...e atat de fragila. O trag de mana si o asez pe locul din dreapta .

- Noah ,imi pare atat de rau... iti cauzez mereu atatea probleme! o aud pe mica faptura din dreapta mea cum se scuza aiurea, pentru o secunda ma uit la ea zambindu-i scurt, se ingrijoreaza pentru mine...