Drumul Vieții

Capitolul 32.

-Toata povestea a inceput de aici!

Dante pov.

Imi privesc vechea casa cu o nostalgie apasatoare, cate amintiri am trait aici , atat bune dar unele neplacute. Simt un gust amar in gura cand imi amintesc momentul in care mama m-a aruncat pe mine cat si pe Erika in strada, iar ura imi revine din nou cu putere in sufletul meu atat de insangerat. Ma uit vrajit intr-un colt al gradinii pline cu flori de fel si fel de culori , acum atat de ingrijita si fermecatoare. Cand ma gandesc cat m-am straduit sa imi castig casa copilariei imi vine sa imi smulg fir cu fir de par din cap! Acea tradatoare nesuferita mi-o va platii cu varf si indesat, revelatia faptului ca totul ia o intorsatura in rau m-a facut sa imi inchid ochii cu putere , sa inspir adanc ca apoi sa imi afisez un zambet melancolic. Imi indrept atentia din nou spre coltul gradinii unde obisnuiam sa ma joc fara nici o grija, eram o familie atat de fericita pe atunci... cine ar fi crezut ca problemele ma vor lovii in fata? Tata... era nemaipomenit , am crezut ca voi innebuni in acea zi. Dar numai aparitia acelor ochi blanzi in mintea mea ma facu sa ma cutremur. Brusc o imagine cu o fata micuta si un baiat putin mai mare ce se jucau fara nici o grija imi apare ca un film ce il vizionez cu tristete.

<Inceput amintire >

Autor pov.

Gradina familiei Black era plina de rasetele copiilor , atmosfera din jur emana fericire , totul era perfect. Vremea intampina copii familiei Black cu un soare doritor care isi trimitea razele soarelui sa le mangaie chipurile bucuroase ale celor 2 frati ce se fugareau razand printre florile frumos colorate.

- Te voi prinde Erika , haide surioara , poti fugii dar nu te poti ascunde! Treci aici piticot! Striga baiatul dupa surioara sa in timp ce fugea dupa aceasta. Fetita gafaind intorcea capul spre fratele ei incercand sa fuga cat mai repede pentru a nu fi prinsa.

-Nu! Crezi ca nu stiu ce vrei sa faci? Vrei sa imi furi inghetata! Striga fetita revoltata, atunci un pufait nemultumit se facu auzit , Dante stramba din nas si se opri in loc, punandu-si mainile incrucisate la piept.

-Prefer sa o arunc la caini decat sa o mananc, daca cat timp am fost pana la toaleta tu mi-ai pus otrava in ea? Zise Dante revoltat, afisand un botic iritat, Erika isi aseza o mana inerta pe langa corp ca apoi sa se auda niste suspine apasatoare pentru sufletul copilaros al lui Dante, acesta se intrista la vederea lacrimilor surorii lui.

-Dan este un nesimtit! Tipa Erika trantind piciorul in pamant, Dante speriat se apropie de sora lui incercand sa o calmeze dar fata nu dadu semne ca ar face-o prea curand, de aceea in mai putin de 5 minute un barbat inalt , bine facut, cu ochii albastrii si parul negru isi facu aparitia in curte, zambetul sau bland te calma instantaneu , pasii lui hotarati iti baga totusi o oarecare teama. Barbatul cu pasi domoli se apropie de cei 2 copii , pe cat se apropia pe atat se putea observa acel zambet cald adresat copiilor.

-Ce ati facut ingerasilor? Ii intreba barbatul in timp ce isi lua fetita in brate sarutand-o usor pe frunte iar pe baietel ciufulindu-l jucaus. Dante isi ridica privirea , barbatul putand dinstinge sclipirea mandra din ochii fiului sau. Cand vru sa ii spuna ceva omului pe care il admira cel mai mult , intr-o clipa a fost intrerupt de sora lui.

-Tati , Dan din nou ma necajeste! Zise fata pe un ton smiorcait , gest ce il facu pe Dante sa isi deie ochii peste cap. Barbatul isi intoarse capul spre fiul sau care acum avea atintita atentia intr-un punct oarecare.

-Dante , stii ce te-am invatat! Un frate mai mare are grija de sora sa , o protejeaza, o invata de bine , ii este ca un inger pazitor , in schimb tu ce faci? O necajesti , o tachinezi si o faci sa planga! Nu vreau sa ma dezamagesti fiule! Ok? Intreba barbatul in timp ce se apleca la nivelul baiatului , chiar daca cuvintele scoase de el erau serioase zambetul sau linistit il facea pe Dante sa nu se panicheze ca isi suparase tatal.